Ce șanse are moțiunea PSD-AUR să fie votată. Aritmetica din Parlament poate decide soarta Guvernului Bolojan

Criza politică intră într-un moment decisiv. De această dată, nu mai este vorba doar despre declarații, ci despre aritmetică parlamentară. Moțiunea de cenzură anunțată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan se joacă la limită, iar rezultatul depinde de câteva voturi.

Pentru a fi adoptată, moțiunea are nevoie de 233 de voturi. PSD și AUR adună împreună aproximativ 219 parlamentari, ceea ce înseamnă că le mai lipsesc 14 voturi. Cu sprijinul grupului PACE, diferența s-ar reduce semnificativ, dar tot ar mai fi nevoie de cel puțin câteva voturi pentru ca Guvernul să fie demis.

Voturile decisive pot veni din trei direcții: parlamentari neafiliați, grupuri mici precum SOS România sau POT, ori eventuale „fisuri” în alte partide. Istoria arată însă că astfel de voturi apar, de multe ori, în ultimele ore, în urma negocierilor directe.

După 1990, mai multe guverne au fost demise prin moțiune de cenzură, uneori la limită: Guvernul Viorica Dăncilă a căzut în 2019 cu 238 de voturi, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu în 2012 cu 235 de voturi, iar Guvernul Emil Boc în 2009 cu 254 de voturi. În toate aceste cazuri, diferența a fost făcută de voturi atrase dincolo de nucleul opoziției clasice.

Dacă moțiunea trece, președintele Nicușor Dan trebuie să înceapă consultări pentru desemnarea unui nou premier. Problema majoră este că alianța care poate dărâma Guvernul nu are, cel puțin deocamdată, o majoritate clară pentru a instala rapid un nou executiv.

În lipsa unei majorități stabile, România riscă să intre într-o perioadă de guvern interimar, negocieri prelungite și blocaj politic. Astfel de episoade au mai existat în trecut, când căderea unui guvern a fost urmată de săptămâni sau chiar luni de instabilitate.

Moțiunea PSD-AUR nu este departe de reușită, dar nici nu are victoria asigurată. Totul se reduce la câteva voturi, iar experiența ultimelor decenii arată că exact aceste voturi pot schimba rezultatul în ultima clipă. În joc nu este doar soarta Guvernului Bolojan, ci și direcția politică a României în perioada următoare.