Ce prevede mult dezbătuta lege privind pensiile și pensionarea magistraților

A fost nevoie de mai bine de 5 luni pentru ca tăierea pensiilor magistraților și creșterea treptată a vârstei de pensionare să treacă de Curtea Constiuțională și să poată fi promulgată de preşedinte, pentru a intra în vigoare. Proiectul reprezintă un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Dar care sunt prevederile principale care au stârnit atât de multe dezbateri în spațiul public?

Noua lege care reglementează pensiile de serviciu ale magistraților stabilește vârsta de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii. Astfel, se instituie vârsta de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026.

Se introduce condiția de vechime în muncă de minimum 35 de ani, din care 25 să fie în magistratură, condiţie care se va aplica, de asemenea, treptat, iar creşterea eșalonată a vârstei de pensionare se va face cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi.

CITIȚI ȘI: CCR a decis: Scad pensiile magistraților, crește vârsta de pensionare. Clasa politică salută decizia, ICCJ și CSM o critică. Ce urmează

Astfel, legea prevede un număr rezonabil de etape până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar, ulterior, pe parcursul unei perioade de tranziție de 15 ani, se va ajunge la pragul de 65 de ani.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, care ține cont de indemnizaţiile și sporurile din care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Practic, pensia de serviciu nu poate depăşi 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

PROIECTUL LEGII MAGISTRAȚILOR POATE FI CONSULTAT AICI