CCR: Modificările la Codul Penal, parțial neconstituționale. Decizia privind Codul administrativ a fost amânată
După mai multe amânări și deliberări, judecătorii Curţii au admis parţial sesizările privind modificările aduse Codului penal. Printre articolele modificate și declarate neconstituționale se regăsesc cele care privesc dezincriminarea abuzului în serviciu, traficul de influență și mărturia mincinoasă.
Abrogarea neglijenței în serviciu nu ridică însă probleme de neconstituționalitate, a mai decis CCR.
Astfel, vor rămâne doar sancțiunile administrative pentru neglijență în serviciu, nu și cele penale.
Noua definiție a grupului infracțional organizat, dar și restrângerea termenului în care se poate face un denunț au fost considerate, de asemenea, ca fiind conforme cu textul constituțional.
Pentru PSD, decizia poate reprezenta o lovitură, în condițiile în care Liviu Dragnea a fost deja condamnat în primă instanță la instigare la abuz în serviciu.
Obiecţiile la Curte au fost formulate de 110 deputaţi PNL, PMP, USR şi neafiliaţi, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de şeful statului, Klaus Iohannis.
Din totalul articolelor reclamate, 32 au fost declarate neconstituționale și trebuie rediscutate în Parlament pentru a fi puse în acord cu deciziile Curții.
ACTUALIZARE Curtea Constituţională a României a amânat, joi, pentru 6 noiembrie, discutarea sesizărilor transmise de preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de PNL, USR, PMP asupra Legii privind Codul administrativ, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR. Iniţial, judecătorii constituţionali stabiliseră ca sesizările fie discutate pe 1 noiembrie.
ACTUALIZARE Curtea Constituţională a României a admis parţial, joi, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
________________________________________________
Sesizările privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Curtea Constituţională a României continuă, joi, discuţiile începute miercuri pe sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
În opinia şefului statului, această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită.
Actul normativ nu a fost expres înscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existența acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputând fi prezumată ca fiind implicită, întrucât la momentul convocării forului în sesiune extraordinară nu fusese adoptat de Senat şi nici nu fusese înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, completează şeful statului.
El arată că unele prevederi ale legii încalcă decizii ale CCR, indicând modificările la „aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”.
Sesizările privind Codul administrativ
Curtea Constituţională a României discută, joi, și sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, precum şi pe cele ale PNL, USR, PMP asupra Legii privind Codul administrativ.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR, pe 31 iulie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Codului administrativ.
Şeful statului susţine că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională – Camera Deputaţilor – ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate.
Iohannis invocă în cazul acestei legi şi încălcarea principiului bicameralismului.