Spor de stres de peste 2.000 de euro la Curtea Constituțională

Angajații Curții Constituționale a României (CCR), inclusiv judecătorii instituției, primesc un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la aproximativ 2.300 de euro pe lună, echivalentul a 25% din indemnizație.

Subiectul readuce în discuție sistemul amplu de sporuri din sectorul public.

Potrivit informațiilor prezentate în emisiunea ”Cine face Legea”, președintele Curții Constituționale beneficiază de o indemnizație de peste 47.000 de lei, la care se adaugă sporul de 25% pentru suprasolicitare neuropsihică, în valoare de aproximativ 11.769 de lei.

În cazul judecătorilor CCR, indemnizația depășește 45.000 de lei, iar sporul ajunge la aproximativ 11.315 lei, adică peste 2.000 de euro lunar.

Acest spor este acordat pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică”, fiind justificat prin nivelul ridicat de responsabilitate și stres al activității.

Tema sporurilor din sistemul public a fost comentată și de fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, care a amintit că astfel de beneficii sunt frecvente în instituțiile de stat.

„Astfel de sporuri, mai mici sau mai mari, de 2.000 de euro sau de 200 de euro pentru stres sau pentru alte motive există. La Romsilva, atunci când eram ministrul Mediului, în contractul colectiv de muncă existau nu mai puțin de 17 sporuri, 17 tipuri de sporuri. Evident că nu le lua o singură persoană, dar, în funcție de situație, o persoană putea să primească unul, două sau chiar nouă sporuri”, a declarat Fechet.

Fostul ministru consideră că sistemul actual este dificil de justificat și că ar trebui înlocuit cu o structură salarială mai simplă și mai transparentă.

„Ceea ce este absolut ridicol, pentru că suntem probabil singura țară din lume care, prin astfel de artificii, în loc să spună clar: ești medic, ai salariul acesta; ești profesor, ai salariul acesta; ești funcționar public, ai salariul acesta – devenim din ce în ce mai inventivi”, a mai spus Mircea Fechet.

Discuția despre sporurile acordate în sectorul public revine periodic în spațiul public, în contextul dezbaterilor despre reforma salarizării și reducerea cheltuielilor bugetare.