CCR a amânat pentru a doua oară decizia privind pensiile magistraţilor. Legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice și cea pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, constituționale

Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, pentru 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, au precizat oficiali ai CCR.

Ședința CCR s-a încheiat, iar Alina Sorocean, reporter TVR, ne oferă ultimile informații: Sunt două proiecte care se amână pentru data de 20 octombrie. Mai existau judecătorii CCR preferă să analizeze mai atent aceste două proiecte. Vorbim aici despre cel care vizează majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați. În același timp, acest proiect are în vedere și cât va fi pensia unei magistrați, adică 70% din valoarea ultimului salariu net. Și mai vorbim despre o amânare pentru pachetul care vizează măsurile fiscale. Este acel pachet care, de exemplu, introduce taxa de 25 lei pe pachetele care vin din afara Uniunii Europene. 

În același timp, însă, a existat pe masă și pachetul care prevede guvernanța corporativă, adică o sesizare în privință acestui pachet. Această sesizare a fost respinsă, ceea ce înseamnă că proiectul care vizează guvernanța corporativă, adică reforma Consiliilor de Administrație a Instituțiilor Statului, poate să fie promulgată și poate să intre în vigoare.

Legea pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii – constituţională

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Premierul Ilie Bolojan declara, pe 1 septembrie, că proiectul privind domeniul sănătăţii aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, adăugând că, deşi bugetele din domeniu au crescut an de an şi s-au făcut investiţii, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea serviciilor medicale, iar problemele s-au acumulat.

“Proiectul aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi, reduce risipa, face sistemul mai accesibil”, arăta prim-ministrul în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut, în sesizările trimise Curţii Constituţionale, că proiectele au fost adoptate “fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.

“Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea ‘urgenţei’ pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se arată într-un comunicat al AUR.

La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

“Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se precizează într-un comunicat al ICCJ.

Potrivit sursei citate, legea încalcă “nu mai puţin” de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

“Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, subliniază Instanţa supremă.

Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani şi o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.

“Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, spunea premierul.

CCR: Legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice – constituţională

Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT împotriva Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, au precizat oficiali ai CCR.

Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie, cu privire la proiectul privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt “câştigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice şi acestea să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor.

“Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, afirma Bolojan, în plenul Parlamentului.

Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate “fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.

“Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea ‘urgenţei’ pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se arată într-un comunicat al AUR.

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali, cu unanimitate de voturi, au respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi respectiv de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Oamenilor Tineri şi S.O.S. România şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum şi dispoziţiile art.I pct. 5 şi 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) şi art.V alin.(1) şi (2) din lege sunt constituţionale.

Curtea Constituţională a decis că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra actului normativ cu respectarea art.1 alin.(4) şi (5), art.31 şi art.114 din Constituţie, întrucât “a justificat urgenţa şi necesitatea” adoptării legii criticate şi a respectat cerinţele constituţionale privind transparenţa în adoptarea acesteia.

De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că măsurile de raţionalizare a modului de organizare şi compunere a consiliilor de administraţie ale regiilor autonome “sunt conforme cu cerinţele constituţionale privind calitatea legii, cu principiul egalităţii în drepturi şi cu dreptul de proprietate privată”, astfel cum acestea sunt prevăzute la art.1 alin.(5), art.16 alin.(1)-(3) şi art.44 din Constituţie.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care au privit condiţiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului – art.114 din Constituţie, o pretinsă încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat – art.1 alin.(4) din Constituţie – şi a principiului securităţii juridice – art.1 alin.(5) din Constituţie, dar şi a dreptului la informaţie – art.31 din Constituţie, Curtea a constatat că:

• urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecinţelor negative pe care amânarea realizării actualei reforme în domeniul organizării şi funcţionării întreprinderilor de stat le poate avea asupra economiei naţionale;
• consultarea publică cu prilejul adoptării legii este o opţiune a iniţiatorului proiectului sau propunerii legislative, şi nu o exigenţă de constituţionalitate a iniţiativei legislative;
• transparenţa în adoptarea legii a fost asigurată prin comunicarea acesteia, anterior adoptării, Asociaţiei Comunelor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Municipiilor din Romania şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. Totodată, societatea civilă fost informată cu privire la elaborarea legii prin publicarea proiectului acesteia pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, în data de 14 august 2025. Astfel, a fost asigurat şi dreptul la informaţie.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de desemnare, numire şi selecţie a membrilor consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, la revocarea din funcţie a acestora fără plata de daune-interese, la compunerea consiliilor de administraţie ale regiilor autonome şi la cumularea calităţii de membru al consiliului de administraţie în cadrul mai multor regii autonome sunt clare, precise şi previzibile – art.1 alin.(5) din Constituţie – şi respectă cerinţele constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi [art.16 alin.(1)-(3) din Constituţie] şi la protecţia dreptului de proprietate privată – art.44 din Constituţie.

DECIZIILE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege – RESPINGERE

Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – AMÂNARE pentru 20 octombrie

Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – AMÂNARE pentru 20 octombrie

Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România – AMÂNARE pentru 20 octombrie

Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului – AMÂNARE pentru 20 octombrie

Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor – AMÂNARE pentru 20 octombrie

Alina Sorocean, reporter TVR, ne-a oferit mai multe amănunte, înainte de încheierea ședinței CCR: De mai bine de o oră a început această ședință la Curtea Constituțională. Este posibil să avem o amânare în privința pensiilor speciale pentru magistrați. Vă reamintesc că este proiectul care vizează majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani în cazul magistraților, iar pensia acestora poate să reprezinte cel mai mult 70% din valoarea ultimului salariu net. Este posibil să vedem o amânare, întrucât surse spun că judecătorul raportor nu ar fi încheiat raportul în privința acestui pachet pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Însă vom vedea care va fi decizia oficială a Curții Constituționale. 

Judecătorii au pe masă astăzi și alte sesizări. Această sesizare privind pensiile magistraților vă reamintesc că vine din partea înaltei curs de Casație și Justiție. Celelalte sesizări sunt din partea AUR, SOS România și POT. Sunt sesizări care vizează guvernanta corporativă, reforma fiscală și reforma din sănătate. 

În privința pachetului legat de guvernanta corporativă, aici enumerăm reforma Consiliului de Administrație ale instituțiilor de stat, iar în celălalt pachet care vizează reforma fiscală, acesta cuprinde acea taxă de 25 de lei  care este pusă pentru coletele ce ajung în țara noastră, din alte țări în afara Uniunii Europene. 

Vom vedea așadar ce vor face judecătorii Curții Constituționale pentru că este a doua ședință, vă reamintesc că pe 24 septembrie a avut loc o prima ședință a Curții Constituționale cu toate aceste proiecte pe masă. Atunci, judecătorii au respins, doar în cazul instituțiilor autonome, acelui pachet care cuprindeau reforma instituțiilor autonome,  au respins sesizarea și celelalte patru pachete sunt astăzi pe masa Curții Constituționale. Este posibil să vedem o amânare doar în cazul pachetului care vizează pensiile magistraților și să avem o decizie în cazul celorlalte pachete. Vom vedea când se va încheia această ședință și care va fi concluzia judecătorilor ICCJ.

Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie că proiectul privind domeniul sănătăţii aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, adăugând că, deşi bugetele în domeniu au crescut an de an şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea serviciilor medicale şi problemele s-au acumulat.

“Proiectul aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi, reduce risipa, face sistemul mai accesibil”, arăta prim-ministrul, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Cu privire la proiectul privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, premierul evidenţia că obiectivul este de a pune capăt “câştigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice şi acestea să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor.

“Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, afirma Bolojan, în plenul Parlamentului.

Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate “fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.

“Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea ‘urgenţei’ pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se arată într-un comunicat al AUR.