Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii, având în vedere complexitatea cazului şi starea de vulnerabilitate a victimelor, la faţa locului s-a acţionat rapid şi coordonat pentru asigurarea unui răspuns medical de urgenţă, echipele mixte asigurând triajul medical riguros al persoanelor identificate, acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de specialitate, suport psihologic specializat pentru victimele traumatizate şi evacuarea şi transportul securizat al persoanelor către unităţi medicale sau de asistenţă socială din întreaga ţară.
În urma triajului medical şi a măsurilor urgente de relocare, sursa citată informează, cu privire la cele 411 persoane, că nouă dintre acestea au rămas internate pentru îngrijiri medicale la Spitalul Judeţean Oradea, nouă au rămas internate la Spitalul Municipal din Beiuş, cinci au fost preluate direct de către DGASPC Bihor şi 388 de persoane au fost deja relocate în ţară, fiind preluate în special de Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului judeţene.
Poliţiştii Direcţiei Investigaţii Criminale şi procurorii DIICOT au pus în aplicare, marţi, 27 de mandate de percheziţie în judeţul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice şi al unei instituţii publice, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, a fost vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obţinerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociaţii umanitare şi de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13.048.000 de lei.
„Cercetările, declanşate ca urmare a sesizării din oficiu a Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), au reliefat faptul că, începând cu anul 2020, o persoană, de 55 de ani, în calitate de lider, împreună cu alte trei persoane, ar fi constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care ar fi aderat şi pe care ar fi sprijinit-o alţi şapte membri, în scopul obţinerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile”, a informat IGPR.
Sub aparenţa furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire şi protecţie, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociaţii umanitare şi de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani din donaţii, sponsorizări, contribuţii, dar şi pensii, indemnizaţii de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum şi alte venituri ori prestaţii sociale cuvenite victimelor.
Conform anchetatorilor, în perioada 2020 – iunie 2026, liderul grupului infracţional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit şi adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilităţi psihice, care nu se puteau apăra şi nu îşi puteau exprima voinţa şi pe care le-ar fi menţinut într-o stare de dependenţă şi aservire.
Persoanele vătămate, aduse din multiple unităţi spitaliceşti şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deţinut capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru o astfel de activitate, aşa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială.
Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii, precum şi faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privaţi, pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt licenţiate în condiţiile legii.
„Pe parcursul întregii perioade, victimele ar fi fost menţinute într-o stare de dependenţă şi aservire, fără să le fie asigurate condiţiile minime necesare protejării sănătăţii, demnităţii şi integrităţii lor fizice şi psihice, întrucât nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă şi adecvată stării medicale şi diagnosticului psihiatric, nu ar fi fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecţiunilor de care sufereau fie nu le-ar fi fost administrat, fie le-ar fi fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicaţiilor medicale şi de către un personal necalificat şi insuficient”, a precizat sursa citată.
De asemenea, investigaţiile efectuate au arătat că persoanele vătămate care au decedat în spaţiile deţinute de către grupul infracţional organizat ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare.
Acţiunea a fost realizată cu sprijinul poliţiştilor şi specialiştilor criminalişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, inspectoratelor de poliţie judeţene Alba, Sibiu, Cluj şi Mureş, poliţiştilor de investigaţii criminale din inspectoratele de poliţie judeţene Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Cluj, jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei şi ai Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj- Napoca.
Având în vedere necesitatea adaptării modalităţilor de executare a activităţilor la situaţia concretă a persoanelor vătămate identificate pe parcursul urmăririi penale, acţiunea a beneficiat de suportul specialiştilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi.
La anumite locaţii în care au fost efectuate percheziţii domiciliare, echipele au fost însoţite de medici specialişti şi asistenţi medicali din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” şi ai institutelor de medicină legală Cluj, Mureş şi Iaşi, precum şi de personal medical de specialitate, inclusiv psihologi şi specialişti în consilierea psihologică a victimelor, din cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al MAI şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, care au asigurat suport logistic cu autospecialele pentru transport personal şi victime multiple.
Totodată, împreună cu specialiştii din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi şi cu celelalte instituţii competente, au fost dispuse măsurile necesare pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre de asistenţă şi îngrijire, capabile să asigure condiţii adecvate de protecţie, supraveghere şi recuperare.
Pentru un răspuns medical adecvat şi rapid în acordarea asistenţei de specialitate pentru persoanele identificate în cadrul activităţilor de urmărire penală, a fost constituit un spital mobil încadrat cu personal medical şi dotat cu echipamentele necesare evaluării şi acordării de îngrijiri medicale de urgenţă.
Urmărește-ne pe Google News
