„Castanul Unirii”, un martor tăcut sub care s-a plănuit Unirea Principatelor Române

În apropierea Iaşiului, în satul Vişan, se află unicul martor viu al vremurilor în care s-a decis soarta unirii Principatelor Române. Este vorba despre un castan sub care, la întâlnire de taină, s-au pus bazele „Comitetului de luptă pentru Unire”. Împlinirea a 165 de ani de la unirea Moldovei cu Țara Românească a adus fast sub coroana venerabilului arbore.

În 1856, acest castan se afla pe proprietatea ministrului Petre Mavrogheni. La umbra copacului se întâlneau în mare taină reprezentanți de seamă ai Iașiului, constituiți clandestin în „Asociaţia de luptă pentru Unire”. Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Dimitrie Ralet au plănuit aici organizarea pentru Unirea Principatelor Române, înfăptuită trei ani mai târziu.

MIHAI CABA – organizatorul evenimentului: Acest castan deja avea peste o sută de ani când, la umbra lui, s-au strâns la sfat de taină unioniștii ieșeni. Au ales să vină aici feriți de iscoadele fanariote ale lui Vogoride. Aici, pe 25 mai 1856, au ținut sfatul de taină și au jurat ca de azi să nu mai fie nici valah, nici moldovean.

Astăzi, la aproape 170 de ani, Castanul este locul unde se întâlnesc an de an generații de români, recunoscători înaintașilor pentru ceea ce au reușit. Lecția de istorie s-a încheiat cu traditionala horă a Unirii.

Fotografiat în perioada interbelică de un învăţător, „Castanul Unirii” a fost căutat ani de zile. Arborele-monument a fost identificat în 2004 de profesorul Mandache Leocov, fost director al Grădinii Botanice Iași.