Carbohidrații, mai importanți decât proteinele pentru evoluția umană

O pizza, un burger sau celebrii cartofi prăjiţi. Cine nu vrea o porţie zdravană de carbohidrați? Există o aşa-numită iubire pentru carbohidraţi, însă iubirea de acest gen… îngraşă. Să nu vă simițiți vinovați pentru că nu voi sunteți de vină, ci genetica.

Oamenii moderni au o legătură profundă cu carbohidrații, iar un nou studiu sugerează că această afinitate ar putea avea rădăcini adânci în evoluția noastră. Cercetătorii au identificat dublarea unei gene, AMY1, responsabilă de digestia amidonului, care s-a produs cu sute de mii de ani înainte ca agricultura să fie practicată, oferind primele dovezi genetice ale preferinței umane pentru alimente bogate în carbohidrați.

Publicat în revista Science, studiul a analizat genomurile a 68 de oameni antici și a arătat că specii precum Homo sapiens, Neanderthalienii și Denisovenii aveau deja mai multe copii ale genei AMY1, o adaptare ce le permitea să digere alimentele amidonice. Această trăsătură sugerează că oamenii preistorici aveau o dietă bogată în carbohidrați cu mult înainte de domesticirea cerealelor, schimbând perspectiva tradițională conform căreia proteinele erau esențiale pentru dezvoltarea creierului uman.

Mai mult, potrivit cnn.com, cercetătorii au descoperit că numărul copiilor genei AMY1 a crescut brusc în ultimii 4.000 de ani, odată cu tranziția la agricultură și cultivarea cerealelor, indicând un proces de selecție naturală.

Studiul aduce o nouă perspectivă asupra rolului carbohidraților în evoluția umană, subliniind că aceștia ar fi contribuit la creșterea dimensiunii creierului nostru, în detrimentul ideii tradiționale conform căreia proteinele ar fi fost esențiale.

Aceste descoperiri deschid calea pentru noi cercetări asupra influenței alimentației asupra evoluției umane și subliniază importanța continuării studiilor genetice asupra strămoșilor noștri antici.