Acestea acuză creșterea anarhiei pentru faptul că este prea periculos să preia și să transporte bunuri.
„Jaful a devenit destul de frecvent”, spune Georgios Petropoulos, șeful Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA) din Gaza. Acesta estimează că marțea trecută au fost furate trei sferturi din bunurile aflate la bordul camioanelor care intrau pe la punctul de trecere.
Oficialii ONU spun că vehiculele sunt atacate și oprite în mod sistematic de bande armate, în special de cele care fac contrabandă cu țigări, care sunt vândute pe piața neagră din Gaza pentru sume exorbitante. Camioanele care aduc combustibil în Gaza au fost, de asemenea, vizate recent.
Având în vedere că ofensiva militară a Israelului a înlăturat guvernul Hamas din Gaza, nu există niciun plan pentru umplerea vidului de putere. Puțini ofițeri de poliție mai lucrează în teritoriul palestinian. Nu este clar dacă cartelurile crimei organizate sunt afiliate Hamas sau clanurilor din Gaza.
„Acum trebuie luate decizii importante cu privire la ceea ce vom face pentru ordinea civilă în Gaza și cine se va ocupa de asigurarea acesteia”, spune dl Petropoulos.
În timpul unei vizite a presei la Kerem Shalom, Cogat, organismul militar israelian responsabil de operarea punctelor de trecere, a declarat jurnaliștilor că nu a impus nicio limită în ceea ce privește cantitatea de ajutor care poate intra în Gaza. Ni s-a arătat ceea ce se spunea a fi un număr de peste 1 000 de camioane încărcate cu ajutoare care trecuseră prin controale de securitate și așteptau să fie preluate din partea Gaza.
„Acest lucru se datorează în mare parte faptului că organizațiile internaționale nu au luat măsuri suficiente pentru a-și îmbunătăți capacitatea de distribuție”, a declarat Shimon Freedman, purtătorul de cuvânt al Cogat.
Acesta a acuzat ONU – care este principalul furnizor de ajutoare în Gaza – că nu dispune de suficiente camioane, precum și că trebuie „să sporească forța de muncă, să prelungească orele de lucru, să sporească depozitarea” și să ia alte „măsuri logistice și organizatorice”.
În timpul războiului, Israelul și-a intensificat criticile la adresa agențiilor umanitare, deoarece Curtea Internațională de Justiție a emis de două ori măsuri provizorii, ordonându-i să permită acordarea de asistență umanitară în Gaza. Aceste măsuri au fost luate ca urmare a plângerii Africii de Sud, care susținea că Israelul încalcă Convenția privind genocidul din 1948, acuzație pe care Israelul o neagă ferm.
ONU și grupurile de asistență resping afirmațiile potrivit cărora nu au suficient personal sau sunt ineficiente, subliniind dificultățile de operare într-o zonă de război activă. Ei spun că bombardamentele israeliene le-au deteriorat infrastructura și le-au redus capacitatea.
„Am recrutat zeci de noi angajați și sute de voluntari pentru a distribui ajutoare. Am distribuit 28 de milioane de mese și șase milioane de tratamente medicale – deci [în mod clar] putem aduna forța de muncă”, îmi spune Sean Carroll, președintele American Near East Refugee Aid (Anera).
Dar el spune că numărul crescut de lucrători nu ajută atunci când „războiul face ca ridicarea bunurilor să fie prea periculoasă sau când drumurile sunt impracticabile. Când nu există suficient combustibil și nu există suficiente camioane sau piese în Gaza”.
Anera a salutat angajamentul pe care Cogat l-a luat săptămâna aceasta pentru a permite transportarea mai multor camioane în Gaza, afirmând că acum face campanie pentru achiziționarea urgentă a acestora.
Cu toate acestea, Carroll spune că o problemă continuă rămâne „arbitrajul regulilor și procedurilor, care se schimbă în mod constant” atunci când vine vorba de deplasarea bunurilor.
Grupurile de asistență subliniază modul în care sistemul de ajutor supraîncărcat din Gaza a cedat în luna mai, când Israelul a început invazia sa militară terestră în orașul Rafah, aglomerat din sud, afirmând că vizează batalioanele rămase acolo ale luptătorilor Hamas.
Aproximativ un milion de palestinieni, majoritatea dintre ei fiind deja strămutați din cauza luptelor, au fost forțați să fugă, adâncind criza umanitară. În același timp, organizațiile umanitare au pierdut accesul la importante centre de depozitare și distribuție.
De când forțele israeliene au preluat controlul asupra părții palestiniene a punctului de frontieră Rafah, Egiptul a interzis utilizarea acestuia, afirmând că nu mai este sigur pentru activitățile umanitare. Ajutoarele și combustibilul sunt acum redirecționate către Kerem Shalom.
Conform cifrelor ONU, în luna mai, o medie zilnică de 97 de camioane cu ajutoare au intrat în Gaza – o scădere de 42% față de luna precedentă. În primele două săptămâni din iunie, numărul a scăzut din nou la 89 de camioane.
În localitatea Khan Younis, aflată în apropiere, locuitorii din Gaza au declarat pentru BBC că, în prezent, nu primesc niciun ajutor internațional.
„Când eram în Rafah, din când în când, vedeam ajutoare. De când am venit aici, acum 20 de zile, nu am văzut încă nimic”, spune Mahmoud al-Biss, care spune că se luptă să își hrănească cei doi copii.
Localnicii descriu un cerc vicios, deoarece disperarea crescută îi forțează pe oameni să jefuiască camioanele cu ajutoare care sosesc. Se pare că unele produse donate, inclusiv ulei de floarea soarelui și zahăr, sunt vândute la tarabele din piață.
„Astăzi, țara a devenit haotică, nu mai primim cupoane de ajutor, iar când vine ajutorul, îl furăm”, spune un bărbat pe nume Hassan.
În încercarea de a compensa deficitul de bunuri, autoritățile israeliene au început să permită mai multor cumpărători privați din Gaza să aducă provizii din Israel și din Cisiordania ocupată. Spre deosebire de convoaiele ONU, aceste camioane folosesc escorte armate contractate privat, ceea ce le permite să respingă atacurile. Cu toate acestea, multe dintre produsele pe care le aduc nu sunt accesibile pentru majoritatea locuitorilor din Gaza.
Israelul a deschis alte trei puncte de trecere în Gaza, care furnizează ajutoare pentru partea de nord a Fâșiei, unde ONU a avertizat că există cel mai mare risc de foamete.
Parașutările aeriene internaționale au încetat în mare parte, însă coridorul maritim din Cipru a început să funcționeze din nou joi. Au existat o serie de dificultăți legate de debarcaderul plutitor instalat de armata americană la un cost de aproximativ 230 de milioane de dolari, pe care Petropoulos, de la OCHA, îl descrie drept „un eșec”.
Urmărește-ne pe Google News
