Buzoianu, după finalizarea controlului la ANAR: Structurile de inspecţie ale instituţiei au fost obstrucţionate în mod deliberat

Structurile de inspecţie ale Administraţiei Naţionale ”Apele Române” au fost obstrucţionate în mod deliberat, atât la nivel central, cât şi la nivel local, golind de conţinut una dintre cele mai importante funcţii ale instituţiei, aceea de a preveni abuzurile şi poluările printr-o prezenţă constantă în teren, a declarat ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, care a transmis că ANAR trebuie ”reformată din temelii”.

Declaraţiile ministrei vin după finalizarea acţiunii de verificare dispusă de aceasta la ANAR.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Corpul de Control a finalizat acţiunea dispusă de Diana Buzoianu la ANAR, unul dintre obiectivele principale fiind verificarea modului în care instituţia şi-a îndeplinit atribuţiile de inspecţie, control şi gestionare a resurselor umane.

Verificările au confirmat deficienţe majore de organizare, un declin constant al activităţii de control şi o concentrare disproporţionată a personalului în structurile administrative, în detrimentul celor operative.

“Am cerut acest control pentru că era nevoie de claritate şi adevăr, nu de explicaţii formale. Apele Române administrează una dintre cele mai importante resurse strategice ale ţării, iar oamenii au dreptul să ştie cum sunt folosiţi banii publici. Concluziile raportului confirmă că am luat decizia corectă atunci când am schimbat conducerea instituţiei, în urmă cu o lună. Ce am găsit este o structură blocată, cu fonduri pierdute şi responsabilităţi ignorate. Apele Române trebuie reformată din temelii”, a declarat ministra, citată în comunicat.

Datele arată o scădere a numărului total de controale de la 10.790 în 2022 la 9.270 în 2024, iar în prima jumătate a anului 2025 au fost realizate doar 3.081. În acelaşi interval, ponderea avertismentelor a crescut la peste 63% din totalul sancţiunilor, iar gradul de încasare a amenzilor a coborât sub 20%.

În paralel, numărul de inspectori a scăzut dramatic: Serviciul Inspecţia Naţională a Apelor, structura responsabilă de coordonarea controalelor la nivel naţional, avea până de curând doar doi inspectori din 11 posturi aprobate.

“Concluziile raportului confirmă decizia de a schimba conducerea instituţiei. Este evident că structurile de inspecţie au fost obstrucţionate în mod deliberat, atât la nivel central, cât şi la nivel local, golind de conţinut una dintre cele mai importante funcţii ale instituţiei – aceea de a preveni abuzurile şi poluările printr-o prezenţă constantă în teren. Este, de asemenea, clar că toate aceste lucruri nu s-ar fi putut întâmpla fără directori locali care să întoarcă privirea sau care, mai grav, să oprească controalele reale”, a mai spus Buzoianu.

În urma raportului, Ministerul Mediului a dispus măsuri imediate.

“Zilele acestea, numărul inspectorilor va fi dublat prin abilitarea şefilor de sisteme de gospodărire a apelor din teritoriu. Urmează o perioadă de câteva luni de instruire pe teren a personalului nou, luni de zile în care aceste persoane vor avea un număr de controale la care vor fi parte, ulterior acestui termen putând chiar ei să coordoneze aceste activităţi de control. Vor fi stabilite misiuni tematice lunare şi criterii minime de performanţă – fiecare inspector urmând să efectueze cel puţin 20-30 de controale pe lună. În acest moment media este de aproximativ 50 de controale pe inspector, pentru primele 10 luni ale anului 2025, un lucru total inadmisibil”, a afirmat aceasta.

Analiza Corpului de Control a mai arătat că structura centrală a ANAR a crescut cu 17% în ultimii cinci ani, depăşind limita legală de posturi de conducere prevăzută de Codul Administrativ.

În timp ce aparatul central s-a extins, activitatea de inspecţie s-a restrâns, iar echipele operative din teritoriu au rămas subdimensionate şi slab coordonate.

“Nu poţi proteja resursa de apă doar stând la birou. Reforma ANAR începe astăzi, iar rezultatele se vor vedea în teren. Vreau controale reale, investiţii care se mişcă şi o instituţie care lucrează pentru oameni, nu pentru propriul confort. Voi cere lunar un raport cu controalele realizate în fiecare administraţie bazinală şi ce sancţiuni au fost date. Ne vom uita dacă sunt controlaţi poluatorii reali şi dacă se iau măsuri. Cine mimează controlul pe teren va pleca din instituţia Apele Române. Cine coordonează administraţiile bazinale în care corupţia e lăsată să zburde, va pleca din instituţia Apele Române. Nu ne mai permitem corupţia să acapareze una dintre cele mai importante resurse ale noastre: apa”, a subliniat ministra Mediului.

Într-o postare pe Facebook, Diana Buzoianu a arătat că majoritatea absolută a controalelor din ultimii 3 ani de zile, indiferent despre ce administraţie bazinală este vorba, s-au finalizat cu procese verbale în care e menţionat că totul este în regulă, legea e respectată. Din cele câteva controale care s-au finalizat cu sancţiuni, majoritatea absolută, din nou, au avut drept concluzie aplicarea unor avertismente, cu o pondere în creştere constantă: 53,5% avertismente în 2022, 60% avertismente în 2023, 63,5% avertismente în 2024 şi 63% avertismente în prima jumătate a anului 2025.

Ministra spune că, din puţinele amenzi aplicate, majoritatea nu au fost încasate. Procentul mediu de recuperare a amenzilor este de sub 20%. Pentru 508 amenzi, nu au fost prezentate documente privind acţiunile întreprinse pentru recuperarea acestora.

De asemenea, valoarea amenzilor achitate a scăzut de la an la an: 3,801 milioane de lei achitate în 2022 (din 14,2 milioane de lei), 2,801 milioane de lei achitate în 2023 (din 16,6 milioane de lei), 2,399 milioane de lei achitate în 2024 (din 12,7 milioane de lei) şi 917.500 lei achitate în prima jumătate a anului 2025.