Burduja a discutat cu comisarul european pentru energie: ”Închiderea capacităţilor pe cărbune nu e fezabilă în lipsa alternativelor”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut marţi o întâlnire cu comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, în cadrul căreia a reiterat poziţia fermă a României respectiv aceea că închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide.

„Astăzi, la Power Summit 2025 – Power Play, am avut o nouă discuţie bilaterală foarte bună cu Dan Jorgensen, comisarul european pentru Energie. Am reiterat poziţia fermă a României: închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, prevăzută în PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide. Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Am subliniat că, fără capacităţi noi de producţie în bandă, această măsură ar vulnerabiliza sistemul energetic naţional, mai ales în perioada de iarnă. Sunt argumente tehnice şi date clare. Mai mult, România a atins o reducere de 77% a gazelor cu efect de seră, fiind pe primul loc în UE, şi îşi menţine angajamentul de a renunţa complet la cărbune până în 2032. Dar nu poate face asta fără să aibă capacităţi echivalente puse în funcţiune”, a scris Burduja pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că România nu poate accepta „vulnerabilizarea sistemului său energetic naţional”, au atât mai mult cu cât închiderea grupurilor Complexului Energetic Oltenia nu ar rezolva, practic, nimic ci ar trebui să apeleze la şi mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc., iar energia produsă acolo este bazată şi pe cărbune şi este şi foarte scumpă.

„De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz, care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune, sunt în licitaţie, după multiple încercări nereuşite, pentru că preţul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani. De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR şi amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Este dreptul României, ca stat membru, să ceară această renegociere, în baza unor factori obiectivi, care nu au fost în controlul României. Am pledat de fiecare dată pentru o tranziţie inteligentă şi corectă, pentru un Smart Deal, care să protejeze românii şi economia noastră. Energia ţării noastre trebuie să fie sigură, ieftină şi curată – în această ordine de priorităţi. Este un lucru de bun simţ”, a explicat ministrul Energiei.

El a adăugat că România este un exemplu de stat european care şi-a respectat angajamentele, investind în extinderea şi modernizarea conexiunilor transfrontaliere, ceea ce a ajutat enorm Republica Moldova sau Ucraina, în noi surse de producţie, în retehnologizare.

„Aşteptăm ca şi alte state membre să investească în interconexiuni, aşa cum e normal, ca să avem cu adevărat o piaţă europeană unică şi funcţională a energiei. Am încredere ca poziţia României va fi înţeleasă şi acceptată de partenerii noştri europeni. Este o poziţie rezonabilă, care ia în calcul atât nevoile României, cât şi angajamentele noastre europene”, a punctat Sebastian Burduja.