Bugetele Apărării membrilor NATO, mai mari decât cele de anul trecut. România, pe locul 14 din 32

Summitul NATO de la Ankara a reconfirmat principala preocupare a aliaților din ultimii doi ani: cheltuielile pentru Apărare. Acestea au cunoscut deja un salt spectaculos, de circa 20%, încă de anul trecut, odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă și cu insistența lui pe acest subiect. În momentul de față, doar cinci țări au ajuns deja la pragul de 3,5% din Produsul lor Intern Brut: Lituania, Estonia, Letonia, Polonia și Grecia. România nu stă rău în topul bugetelor apărării. Cu 2,4% din PIB, Armata Română este în prima jumătate a clasamentului celor 32 de membri, arată datele actualizate ale NATO.

Cele mai mari bugete ale Apărării în NATO le au statele care sunt cel mai aproape de Rusia: Țările Baltice și Polonia. Lituania ocupă prima poziție cu 5,33% din PIB, iar pe 4 este Polonia, cu 4,68. Cu 2,43% din PIB, România este și ea pe 14, în compania unor țări puternice precum Marea Britanie, Germania și Turcia.

La summitul NATO de la Haga de anul trecut, aliații s-au angajat ca până în 2035 să aloce 5% din Produsul Intern Brut pentru Apărare: 3,5% pentru armata și 1,5% pentru infrastructura critică. Analiștii sunt de părere că starea actuală a economiei românești face ca această țintă să fie greu de atins.

În 2026, niciuna dintre țările alianței nu a alocat mai puțin de 2% din PIB pentru Apărare.

Printre ocupantele ultimelor poziții, pe lângă țările mici se numără și membri puternici ai NATO, precum Franța și Spania.