“Bucureștiul sub caniculă”. De ce este Capitala tot mai sufocantă, de la o vară la alta

Bucureștiului devine tot mai sufocant de la o vară la alta. Pe lângă cauzele deja cunoscute, trafic intens, mult beton și puțină vegetație, un ultim studiu arată că lipsa unei strategii agravează impactul acestor factori. Populația este cea direct afectată.

Pe lângă shimbările climatice, modul păgubos în care a fost administrat orașul are consecințe directe asupra locuitorilor. În zonele centrale ale Capitalei, acoperite cu beton și cu puțină vegetație, temperaturile pot urca și cu 5-6 grade față de alte locuri.

Așa se explică de ce în centrul orașului, în luna iulie, sunt temperaturi medii de până la 40 de grade Celsius și în marile parcuri, sunt doar 25-28 de grade Celsius.

Studiu: Bucureștiul sub caniculă

Studiul “Bucureștiul sub caniculă“, realizat de curând, arată de ce s-a ajuns în aceasta situație.

Irina Zamfirescu, coautoare a studiului Bucureștiul sub caniculă: “În mod concret, în București, avem o suprafață construită, asta înseamnă betonată, foarte mare, raportată la spațiile verzi disponibile. Betoanele atrag căldură și emană căldură. Pe de altă parte, traficul motorizat, faptul că alegem ca principală modalitate de transport mașinile personale. În al treilea rând, spațiile verzi “albastre”, atât parcurile cât și luciurile de apă, care sunt neglijate.“

Primari de orașe mari din străinătate au găsit câteva soluții pentru a scapă de caniculă, menționează autorii studiului.

În Sevilia, se folosesc materiale de construcții care resping căldura, în Paris se creează spații în care oamenii se pot adăposti de caniculă, iar în Rotterdam, clădirile au acoperișuri verzi și sunt interconectate cu pasarele pietonale.

În București nu avem nici măcar un Registru al spațiilor verzi.

Diana Culescu, vicepreședinte, Asociația Peisagiștilor din România, filiala București: “Momentan, neavând baza, informațiile de bază, ce există și ce ar putea fi transformat, nu avem ce să luăm ca decizie și să discutăm mai departe.”

Ciprian Gălușcă, director executiv Centura Verde: “Avem nevoie de o infrastructură care să ne permită să vizităm mediul natural din proximitatea urbanului, fie că vorbim de păduri sau de lacuri, să facem drumeții, să mergem cu bicicleta și să scăpam efectiv de efectul de insula de căldură.”

Specialiștii care au făcut studiul arată că mediile anuale în secolul XX nu depășeau 12 grade Celsius, iar după anul 2000, trec frecvent de 14 grade.