Boli grave, depistate la testările din caravanele medicale. România, fără screening organizat pentru cancer

Un român din trei va afla că are cancer de-a lungul vieții, avertizează reprezentanții pacienților care luptă cu boala. România este, însă, printre codașe în Europa la testări pentru depistarea precoce. Deși Casa de Asigurări acoperă multe analize preventive, fără plafon, unele laboratoare îi refuză pe oameni. Și lipsesc programele naționale de screening, cu invitații periodice pentru controale. Caravana medicală organizată în sate de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a dat șanse, și anul acesta, multor vieți.

Mihaela Mihai, pacientă depistată cu cancer mamar: Mama am pierdut-o la 82 de ani, cancer de sân, tatăl meu, cancer de piele și sora mea, la 44 de ani, a lăsat 6 copii, cu cancer la stomac. Acum domnul doctor a zis că la sânul drept… o să fie o problemă.

Caravana medicală sosită la Cuza Vodă, acum 2 ani, a fost șansa Mihaelei. Nu-și controlase niciodată sânii, deși medicul de familie o tot îndemnase. Un medic a insistat să-i facă și ei ecografie.

Fără voluntarii din caravana FABC, n-ar mai fi fost la bilanțul testărilor de anul acesta. Avea un cancer mamar galopant, operat de urgență.

Datele strânse în caravană arată cât de mult lipsește prevenția în mediul rural.

Două din trei femei nu și-au făcut niciodată o ecografie la sân sau o mamografie. O treime dintre ele nu au beneficiat niciodată de un test HPV sau Papanicolau.

Datorită caravanei, peste o mie de săteni au beneficiat gratuit de consultații și investigații medicale. Un sfert dintre ei aveau glicemia mare, unii, aproape de comă diabetică. Trei sferturi, colesterolul rău prea mare, cu risc de infarct sau AVC. Aproape 8 din 10 au exces ponderal sau obezitate, care crește riscul de cancer. România e penultima în Europa la capitolul screening. Doar Bulgaria stă mai prost.

Cezar Irimia, președinte Fed. Asoc. Bolnavilor de Cancer: România nu are programe naționale populaționale funcționale pentru screening. Programele existente sunt nepopulaționale, oportunistice, cu acoperire redusă.

Doar 6 la sută dintre femeile eligibile se testează pentru cancerul de col uterin, cea mai mică rată din Europa. Sub 10 la sută fac screening pentru cancerul mamar. Și doar 3 la sută se testează pentru cancerul colorectal, pentru care nu există un program național funcțional.

Fără educație sanitară, fără bani și cu un acces redus la servicii medicale, depistarea precoce este o raritate, iar mortalitatea prin cancer e printre cele mai ridicate din Europa.

Diana Păun, medic primar endocrinolog: Văd din ce în ce mai multe cazuri severe la oameni tineri care mă îngrijorează profund. Cred că principala cauză este diagnosticul tardiv.

Daciana Toma, vicepreședinte Soc. Naț. de Medicina Familiei: Când vedeți disfuncționalități, reclamați-le la Casa Națională! Nu e corect să dau bilete de mamografie și oamenii să nu găsească, să li se spună că nu sunt fonduri. Dacă e pe prevenție, pe suspiciune oncologică, nu există „nu sunt fonduri”.

Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte CNAS: De curând, sediul social al unui furnizor important din zona paraclinică a fost închis pe acest motiv, că a trimis la plimbare o serie de pacienți care aveau bilet de trimitere de tip preventiv și care au acces la servicii peste valoarea de plafon.

România investeşte în prevenţie de opt ori mai puţin decât media UE.