Azbestul şi praful de silice, criminalii tăcuţi din Fâşia Gaza. Peste 2 milioane de tone de moloz ar putea fi contaminate

Campania militară distructivă a Israelului în Gaza a eliberat un criminal tăcut: azbestul, scrie BBC. Mineralul, folosit cândva pe scară largă în materialele de construcții, eliberează fibre toxice în aer atunci când este deranjat, care se pot agăța de plămâni și, de-a lungul deceniilor, pot provoca cancer. O evaluare UNEP arată că eliminarea tuturor reziduurilor ar putea dura 21 de ani și ar putea costa până la 1,2 miliarde de dolari.

Mineralul, folosit cândva pe scară largă în materialele de construcții, eliberează fibre toxice în aer atunci când este deranjat, care se pot agăța de plămâni și, de-a lungul deceniilor, pot provoca cancer.

În zilele noastre, utilizarea sa este interzisă în multe ţări din lume, dar este încă prezentă în multe clădiri vechi.

În Gaza, se găsește în principal în acoperișurile cele opt tabere de refugiați, care au fost înființate pentru palestinienii care au fugit sau au fost alungați din casele lor în timpul războiului arabo-israelian din 1948-49 – conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

În octombrie 2024, UNEP a estimat că până la 2,3 milioane de tone de moloz din Gaza ar putea fi contaminate.

„Dărâmăturile din Gaza sunt un mediu foarte, foarte toxic”, spune profesorul Bill Cookson, directorul Centrului Național de Cercetare a Mezoteliomului din Londra. „Oamenii vor suferi acut, dar și pe termen lung, semne pe care copiii le pot purta de-a lungul vieții”.

„Pierderile nu se vor termina aici. Moștenirea va continua”, spune Liz Darlison, CEO al Mesothelioma UK.

Când azbestul este deranjat de ceva asemănător unei lovituri aeriene, fibrele sale – prea mici pentru a fi văzute cu ochiul liber – pot fi inspirate de cei din apropiere și pot ajunge în plămâni.

Pe parcursul multor ani – de obicei decenii – ele pot provoca răni care duc la o afecţiune pulmonară gravă cunoscută sub numele de azbestoză sau, în unele cazuri, la o formă agresivă de cancer pulmonar numit mezoteliom.

„Mezoteliomul este o boală teribilă, insolubilă”, spune profesorul Cookson.

„Lucrul cu adevărat îngrijorător”, adaugă el, „este că nu este legat de doză. Deci, chiar și inhalările mici de fibre de azbest pot provoca mezoteliom ulterior.

„Crește în cavitatea pleurală. Este extrem de dureros. Este întotdeauna diagnosticat târziu. Și este destul de rezistent la toate tratamentele.”

În mod normal, cei care contractează mezoteliom fac acest lucru la 20 până la 60 de ani după expunere – ceea ce înseamnă că va dura decenii până când posibilul impact pe întreg teritoriul să se simtă. Se crede că un nivel mai ridicat sau o perioadă mai lungă de expunere accelerează progresia bolii.

Dr. Ryan Hoy, ale cărui cercetări privind inhalarea prafului au fost citate de UNEP, spune că este extrem de dificilă evitarea fibrelor de azbest, deoarece acestea sunt „particule cu adevărat minuscule care plutesc în aer, care pot ajunge foarte, foarte adânc în plămâni”.

Ele sunt și mai greu de evitat, spune el, pentru că Gaza este atât de „dens populată”. Teritoriul găzduiește aproximativ 2,1 milioane de oameni și are 365 km pătrați – aproximativ un sfert din dimensiunea Londrei.

Experții aflați acolo spun că oamenii nu pot gestiona riscurile prezentate de inhalarea azbestului sau a prafului din cauza pericolelor mai imediate ale ofensivei militare a Israelului.

„În acest moment, [inhalarea prafului] nu este ceva care este perceput ca un lucru îngrijorător de către populație. Ei nici măcar nu au ce să mănânce și le este mai mult frică să fie uciși de bombe”, spune Chiara Lodi, coordonator medical în Gaza pentru ONG-ul Medici fără frontiere.

„Lipsa de conștientizare cu privire la riscurile azbestului, combinată cu provocările continue cu care se confruntă [oamenii din Gaza] în încercarea de a-și reconstrui viața, îi face pe oameni să nu se poată proteja”, a declarat un purtător de cuvânt al ONG-ului SOS Satele Copiilor din Gaza.

Mulți „nu sunt pe deplin conștienți de efectele nocive ale prafului”, au adăugat ei.

După un conflict anterior din Gaza în 2009, un sondaj al ONU asupra teritoriului a găsit azbest în resturi de la clădiri mai vechi, șoprone, extinderi temporare de clădiri, acoperișuri și pereții incintelor pentru animale.

Există mai multe tipuri de azbest, de la așa-numitul „azbest alb”, care este cel mai puțin periculos, până la „albastru”, sau crocidolit, care este cel mai mult. Crocidolit azbest foarte cancerigen a fost găsit anterior în Gaza de către ONU.

La nivel global, aproximativ 68 de țări au interzis utilizarea azbestului, deși unele mențin scutiri pentru utilizare specială. A fost interzis în Marea Britanie în 1999, iar Israelul a interzis utilizarea sa în clădiri în 2011.

Pe lângă mezoteliom, azbestul poate provoca și alte forme de cancer pulmonar, cancer la laringe și cancer ovarian.

Silicoza, o boală pulmonară cronică, care este cauzată de inhalarea prafului de silice

Un alt risc, mai puțin cunoscut, este cel al silicozei, o boală pulmonară cronică, care este cauzată de inhalarea prafului de silice, de obicei pe parcursul mai multor ani. Betonul conține în general 20-60% silice.

Dr. Hoy: Cantitatea mare de praf din Gaza ar putea duce la un risc crescut de infecții ale tractului respirator, infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare, pneumonie, exacerbări ale bolilor pulmonare preexistente precum astmul, precum și la emfizem și boli pulmonare obstructive cronice, care pot fi agravate de expunerea acută la praf.

11 septembrie, studiu de caz

De ani de zile, atacurile din 11 septembrie asupra World Trade Center din New York au fost folosite ca studiu de caz de către experții în sănătate pentru a examina efectele unui nor mare de praf toxic asupra populației civile.

„Turnurile Gemene nu se aflau în mijlocul unei zone de război”, spune Darlison, „deci a fost ceva ce am putut măsura și cuantifica mai ușor”.

În decembrie 2023, 5.249 dintre cei care erau înregistrați în Programul de sănătate al World Trade Center al guvernului SUA au murit din cauza bolilor aerodigestive sau a cancerului – o cifră mult mai mare decât cele 2.296 de persoane care au fost ucise în atacul în sine.

Un total de 34.113 de persoane au fost diagnosticate cu cancer în aceeași perioadă.

SUA și un grup de state arabe au propus planuri concurente pentru reconstrucția Gazei. ONU a avertizat că procesul va trebui gestionat cu atenție pentru a evita perturbarea cantităților mari de moloz contaminat cu azbest.

Un purtător de cuvânt al UNEP a declarat pentru BBC că procesul de îndepărtare a resturilor va „crește probabilitatea perturbării azbestului și a eliberării de fibre periculoase în aer”.

O evaluare UNEP arată că eliminarea tuturor reziduurilor ar putea dura 21 de ani și ar putea costa până la 1,2 miliarde de dolari.