Autoritățile din Roșia Montană speră la dezvoltarea zonei. Prioritară este întocmirea Planului Urbanistic General
Autoritățile din Roșia Montană cred că decizia Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) prin care România a câștigat acțiunea arbitrală în dosarul Roșia Montană poate debloca în sfârșit, după atâția ani, dezvoltarea zonei. Autoritățile și localnicii, deopotrivă speră, de-acum înainte la un plan coerent și la sprijin din partea guvernului pentru a atrage investiții.
Blocajul de la Roșia Montană a încremenit în timp satul din care sute de familii au plecat în ultimii 20 de ani. Odată exclusă redeschiderea exploatării, localnicii își pun speranța în turism. Sunt însă multe de făcut.
Localnicii, autoritățile, dar și specialiștii spun că este nevoie de bani pentru investiții fară de care nu se poate vorbi de un turism care să susțină economic zona.
Fără reţea modernă de apă potabilă şi cu cea mai mare parte a drumurilor comunale din pământ şi piatră, Roşia Montană trece printr-o perioadă foarte dificilă, așa cum a recunoscut și viceprimarul localității, într-o intervenție la TVR INFO.
O primă urgenţă pentru Roșia Montană este întocmirea Planului Urbanistic General (PUG)
Vasile Morariu, viceprimarul comunei Roşia Montană: ”Cel puțin 20 de ani a fost blocată, Roșia Montană nu are infrastructură, nu avem plan urbanistic general, nu avem drumuri, nu avem apă, canalizare, nu avem nimic. Nu suntem suficient de demarați cu turismul. Vin turiști, între 3 și 7 autobuze vara, dar nu avem ce să le oferim, nu avem cazare, nu avem locuri de masă, doar o singură pensiune, nu avem plan urbanistic, compania ne-a blocat.”
Edilul a explicat că, fiind sit UNESCO, primăria nu poate face singură PUG, ci împreună cu Consiliul Judeţean şi Guvernul.
”Cerem sprijinul Consiliului Județean, sprijinul Guvernului ca să obținem Planul Urbanistic General, doar cu ajutorul lor ca să putem obține PUG.„
“Această victorie a statului român nu se atribuie politicului din România. Fiindcă toţi (politicienii – n.r.) şi-ar fi dorit să piardă statul român“, a mai spus viceprimarul.
Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Unirii, Alba Iulia: În lume sunt foarte multe zone înscrise în patrimoniul UNESCO care s-au dovedit a fi sustenabile din punct de vedere economic. Și în România avem exemple, Sighișoara care este pe lista patrimoniului UNESCO. Cu un marketing bun, cu câteva investiții private sau de stat în zonă se poate ridica din punctul de vedere al infrastructurii turistice și rutiere astfel încât turiștii să vină la Roșia Montană pentru că spre deosebire de o cetate pe care o vizitezi într-o oră, la Roșia e nevoie de cateva zile pentru a vizita.
Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind recunoscută astfel valoarea universală excepţională a acestuia, fundamentată de patru dintre cele şase criterii culturale stabilite prin Convenţia Patrimoniului Mondial. Pentru înscrierea unui sit în Lista Patrimoniului Mondial este suficientă întrunirea unui singur criteriu.
Dosarul Roșia Montană. Cazul s-ar putea prelungi încă doi ani, după contestație
Roșia Montană este prima localitate minieră atestată istoric, cunoscută din epoca romană sub denumirea Alburnus Maior.
În subteranul Roşiei Montane se găsesc peste 150 kilometri de galerii, în adâncul celor patru masive muntoase. Aici a fost documentat cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), dar şi un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) de epocă contemporană (sec. XIX-XX).
Studiile arată că rezervele dovedite ale zăcământului de la Roşia Montană se ridică la 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.

