Aproape 1.000 de obiecte care au dispărut din patrimoniul României sunt căutate de Poliție

Cele patru obiecte de tezaur furate din muzeul olandez nu sunt singurele piese de valoare care au dispărut din patrimoniul României. Poliţia română caută în prezent aporape 1.000 de obiecte de mare valoare. Specialiștii din domeniul cultural cer o mai mare preocupare a statului pentru protejarea unui fond patrimonial care conține piese unice, de neînlocuit.

Pe site-ul Poliției Române se remarcă numărul mare de piese de patrimoniu căutate în prezent, inclusiv brățări și scuturi dacice, lucrări de artă semnate de pictori precum Nicolae Tonitza și Nicolae Grigorescu, sau cărți bisericești foarte valoroase. Toate acestea au dispărut din situri arheologice, muzee, biserici sau din colecții.

Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie a Universității București: În România sunt diverse situri arheologice deschise, se lucrează pe acestea cu precădere în lunile de vară. Și de cele mai multe ori nu tot ceea ce se sapă sau se descoperă se acoperă. Sunt foarte puține situri arheologice îngrădite, păzite sau cel puțin supravegheate video. Și asta dă posibilitatea căutătorilor de comori să vandalizeze în esență aceste situri.

În cazul brațărilor dacice din aur, se știe că au fost extrase ilegal de la Sarmizegetusa, fără ca cineva să îi împiedice pe hoţi. Alte bunuri au dispărut din muzee, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2012, când de la muzeul din Drobeta au dispărut tezaure monetare.

Alexandru Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal: Trebuie să avem investiții, trebuie să existe o grilă și o ierarhizare a investițiilor pe termen lung asupra muzeelor. Să nu uităm că în România muzeele sunt cenușăresele mediului cultural. S-a investit foarte puțin, trebuie să avem un dialog sincer cu decidenții așa încât să înțeleagă că este timpul să se investească și în muzee, ca depozitare ale patrimoniului cultural național.

Fostul procuror Augustin Lazăr, unul dintre investigatorii care au reușit să repatrieze o parte dintre brățările dacice și să trimită la închisoare traficanți, explică modul în care acționează hoții, așa cum s-ar fi putut întâmpla și în cazul spargerii din Olanda.

Augustin Lazăr, fost procuror general al României: Au fost niște profesioniști și acum ne putem aștepta ca acești profesioniști să depună produsul infracțional într-un coffret bancar – e un mod de spălare a artefactelor – în sensul că artefactele fierbinți să se transforme în artefacte reci, adică să uite lumea de ele. Și la un moment dat iese cineva cu ele atunci când se găsește un cumpărător care e dispus să cumpere bunuri furate.

Potrivit Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, piața subterană a artei, care include furturi, falsuri, importuri ilegale și jafuri organizate, poate genera venituri de până la 6 miliarde de dolari anual.