Analiză Reuters | Cum a recrutat Rusia preoţi ortodocşi pentru a influenţa alegătorii din Republica Moldova

Un reportaj special difuzat vineri de Reuters sub titlul “Război sfânt: Cum a recrutat Rusia preoţi ortodocşi pentru a influenţa alegătorii din Republica Moldova” începe cu imaginea părintelui Mihai Bicu, preot al Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, care se îmbarcă într-un avion de la Moscova spre casă ameţit de atenţia neobişnuită cu care fusese copleşit.

Preotul în vârstă de 39 de ani şi însoţitorii săi, câteva zeci de alţi clerici moldoveni, făcuseră timp de o săptămână un tur – cu toate cheltuielile acoperite – la câteva din cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse, în septembrie anul trecut, după cum a relatat el agenţiei de presă citate.

Oficiali ortodocşi ruşi le-au dat vouchere de câte 10.000 de ruble (circa 120 de dolari) pentru magazinele bisericeşti cu icoane şi suveniruri. Li s-a oferit o serie de conferinţe ţinute de teologi şi istorici care au insistat că Rusia şi fosta republică sovietică Moldova sunt legate de secole de tradiţii şi de credinţa comună şi trebuie să fie alături una de alta împotriva Occidentului corupt moral, a spus Bicu.

Înainte de zborul spre casă, Bicu şi mulţi alţii din grup au primit – afirmă el – carduri de debit emise de o bancă de stat rusească; le-au fost înmânate într-o mănăstire, de către persoane din afara bisericii pe care nu le-a putut identifica. Li s-a spus că li se vor transfera bani la scurt timp după ce ajung în Republica Moldova.

În schimb, preoţii trebuia să facă un serviciu: la primirea cardurilor, li s-a spus că în schimbul banilor (Bicu a primit circa 1200 de dolari când a ajuns acasă) trebuie să creeze canale în mediile sociale pentru parohiile lor din Republica Moldova, pentru a-şi avertiza enoriaşii despre pericolele acţiunilor guvernului pro-occidental de integrare europeană mai strânsă.

Republica Moldova, o ţară mică, profund religioasă, organizează duminică alegeri parlamentare care ar putea opri paşii către aderarea la UE. Ţara se află într-o poziţie unică între Rusia şi Occident: a obţinut independenţa oficială faţă de Moscova în 1991, dar Biserica Ortodoxă, o instituţie respectată de care aparţin majoritatea celor 2,4 milioane de locuitori, este în continuare subordonată Patriarhiei de la Moscova.

Grupul lui Bicu a fost unul din cele cu un total de sute de membri – în primul rând preoţi, plus personal laic şi alţi asociaţi ai bisericii moldovene – care a acceptat călătoriile gratuite la Moscova în perioada iunie-octombrie 2024, conform unor interviuri acordate de 15 clerici, inclusiv patru care au participat la pelerinaje, şi unor fotografii şi filmări din timpul vizitelor, afişate online.

După ce s-au încheiat voiajele, a început campania pe internet.

Anul trecut, au fost înfiinţate aproape 90 de canale noi pe Telegram pentru parohii ortodoxe moldoveneşti, a constatat Reuters după examinarea datelor din mediile sociale. Majoritatea acestor canale au pompat conţinut identic, aproape zilnic, cerându-le credincioşilor să se opună insistenţelor pro-occidentale ale guvernului; postările au ajuns la zeci de mii de urmăritori, a arătat analiza agenţiei.

Chestionată despre avalanşa de canale noi, platforma Telegram a afirmat că este neutră politic şi respectă libertatea de exprimare paşnică.

Activitatea online s-a intensificat pe măsura apropierii alegerilor de duminică. Sursa majorităţii conţinutului, un canal numit Sare şi Lumină, redistribuit de conturile parohiilor, a publicat din mai până în august peste 600 de mesaje, aproape de trei ori mai multe decât în primele patru luni ale anului.

Mesajul de ansamblu este că valorile familiale tradiţionale ale Republicii Moldova sunt ameninţate de o Uniune Europeană care îi va obliga pe cetăţeni să accepte identităţile minorităţilor sexuale, va degrada morala şi va distruge libertatea religioasă. Deşi postările nu sunt explicit pro-ruse, reiau teoriile promovate de partidele de opoziţie care militează pentru legături mai strânse cu Moscova.

“Astăzi, ţara noastră se află în faţa unei alegeri fatidice. Ni se recomandă să renunţăm la credinţă, la limbă şi la rădăcinile noastre în schimbul unor reguli străine şi al unor ‘valori europene’ “, arăta un mesaj afişat în 18 septembrie pe 39 de canale ale unor parohii. În ţară se vorbeşte mult rusa, alături de limba oficială, româna, menţionează Reuters.

“Îşi va păstra Republica Moldova independenţa, sau va deveni un cap de pod pentru interese străine? Depinde de noi – să facem alegerea corectă în 28 septembrie”, arată un alt mesaj.

Kremlinul, Biserica Ortodoxă Rusă de la Moscova şi Biserica Ortodoxă moldovenească din Chişinău nu au răspuns solicitărilor de a comenta pentru articolul Reuters.

Atenţia pentru biserica moldovenească face parte dintr-un război din umbră mai amplu dus de Kremlin pentru influenţarea alegerilor cruciale, inclusiv prin dezinformări online care promovează teorii anti-occidentale, prin atacuri informatice asupra unor infrastructuri vitale de stat şi prin sprijinul clandestin pentru politicieni simpatizanţi ai Moscovei, afirmă guvernul moldovean, mulţi diplomaţi occidentali şi multe grupuri de reflecţie. Rusia a respins astfel de acuzaţii ca lipsite de o bază reală.

Reuters a reuşit să stabilească faptul că mai mulţi lucrători politici şi experţi în mediile sociale afiliaţi guvernului rus au jucat un rol-cheie în efortul de a coopta reţeaua ortodoxă pentru a-i influenţa pe alegătorii moldoveni.

Analiza prin recunoaştere facială a unor videoclipuri difuzate pe YouTube şi interviuri cu Bicu şi alţi preoţi dintr-un alt voiaj a identificat trei indivizi cu legături cu partidul de guvernământ al preşedintelui rus Vladimir Putin printre gazdele preoţilor moldoveni în patru din pelerinajele de anul trecut. În acelaşi timp, date extrase din grupuri închise de dialog pe Telegram evidenţiază că persoane cu legături similare cu Kremlinul sunt implicate în operarea şi furnizarea de conţinut pentru campania în mediile sociale.

Patriarhia Moscovei a vorbit deschis despre pelerinaje în septembrie anul trecut, după articole din presa moldovenească potrivit cărora vizitele au făcut parte dintr-o campanie de incitare a preoţilor împotriva UE. Articolele nu conţineau nicio dovadă a implicării statului rus. Biserica rusă a afirmat într-un comunicat că finanţează un program de călătorii în Rusia pentru clericii moldoveni pentru a-i ajuta pe preoţii săraci şi a întări legăturile frăţeşti, fără motive politice.

Arhiepiscopul Marchel, unul din cei mai proeminenţi prelaţi moldoveni, a declarat agenţiei Reuters că orice discuţie despre o campanie rusească de influenţare a alegerilor este nefundamentată şi inventată pentru a masca eşecul liderilor din Republica Moldova de a asigura necesităţile alegătorilor.

Într-un interviu acordat în septembrie, după ce a ţinut slujba în satul Slobozia-Măgura, el a afirmat că voiajele clericilor în Rusia au fost pur şi simplu pelerinaje la locuri sfinte, în timp ce canalele din media sociale sunt o iniţiativă locală a bisericii moldoveneşti.

Marchel a mai spus că au fost emise carduri bancare pentru ca preoţii să poată cumpăra articole religioase dintr-un magazin bisericesc din Rusia.

Guvernul de la Chişinău, care acuză de multă vreme Kremlinul de încercarea de a influenţa alegerile pentru consolidare partidelor mai aliniate Rusia, are un alt punct de vedere despre călătoriile respective. “Cea mai imorală caracteristică a amestecului electoral rusesc în alegerile din Republica Moldova este utilizarea instituţiei care se bucură de cea mai mare încredere: biserica”, a spus Stanislav Secrieru, consilier pentru securitate naţională al preşedintei Maia Sandu. “Rusia recrutează şi formează preoţi în timpul aşa-ziselor pelerinaje all-inclusive, pentru a transforma religia într-o armă. La întoarcere, preoţii vin în Republica Moldova şi îşi folosesc influenţa pentru a semăna neîncredere”.

Mulţi analişti politici se aşteaptă ca alegerile de la sfârşitul săptămânii să fie strânse, cu partidul de guvernământ al preşedintei Sandu în pericol de a pierde majoritatea. Guvernul a dus o politică de integrare europeană mai strânsă, culminând cu referendumul din octombrie 2024 la care moldovenii au votat cu o mică majoritate pentru înscrierea în Constituţie a obiectivului de aderare la UE.

Pe de altă parte, capii principalei biserici ortodoxe din Republica Moldova vorbesc adesea despre pericolele apropierii de Europa şi promovează legături culturale strânse cu Rusia. Întâistătătorul bisericii este membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse conduse de Patriarhul Kirill, aliat apropiat al lui Putin.

Un purtător de cuvânt al UE, care a acuzat Rusia de încercarea de a influenţa alegerile cu ajutorul unei “reţele de cash, conţinut şi constrângere”, a afirmat că Uniunea continuă să susţină ambiţiile Republicii Moldova de a adera.

Arhiepiscopul Marchel l-a menţionat de mai multe ori pe Kirill la Slobozia-Măgura, unde a fost întâmpinat de preoţi în odăjdii aurii, cu cădelniţe cu tămâie, şi de enoriaşe cu basmale care se înghesuiau să primească o binecuvântare. În timpul slujbei, el l-a rugat pe Dumnezeu să uşureze suferinţele poporului ucrainean şi să îl călăuzească spre pace.

Ulterior, în dialog cu Reuters despre divergenţele cu partidul de guvernământ, Marchel a spus că pericolul integrării europene constă în obligaţia moldovenilor de a accepta valori occidentale, cum ar fi permiterea homosexualităţii. “Este cel mai greu păcat”, a afirmat el. “Pentru Europa culturală, creştină, spun ‘da’. Pentru Europa gay, spun ‘nu’. Dacă veniţi cu gay, atunci nu veniţi deloc”.

Părintele Bicu, care a fost diacon de rang înalt la episcopia lui Marchel din Bălţi, în nordul Republicii Moldova, spune că nu a fost surprins când superiorii i-au spus că va merge cu avionul la Moscova, în pelerinajul din septembrie anul trecut. Grupuri de circa 50 de persoane legate de biserică, inclusiv soţii ale unor clerici au făcut voiaje similare în fiecare săptămână începând din iunie, a adăugat el.

A fost un cadou neaşteptat pentru preoţii din Republica Moldova, una din cele mai sărace ţări europene, care sunt de multe ori nevoiţi să subziste vânzându-le enoriaşilor lumânări şi icoane.

Reuters a examinat materiale video difuzate pe YouTube de la unul din pelerinaje şi mărturia lui Bicu şi a altui preot, care a mers în alt voiaj. Reporterii au identificat trei lucrători politici ruşi care i-au însoţit pe preoţi în vizitele la locurile sfinte.

Într-un videoclip filmat în timpul unei excursii la mănăstirea de maici Pokrovski (Acoperământul Maicii Domnului – n. red.) de lângă Moscova, în august anul trecut, un laic cu haină verde şi barbă roşcată se remarcă printre clerici, care poartă toţi sutane negre. Reuters l-a identificat ca Andrei Starostin; în acest scop, agenţia a folosit analiza de recunoaştere facială, verificată manual prin examinarea unor imagini din profilul său pe site-ul de internet al partidului Rusia Unită al lui Putin şi din contul său personal pe Telegram.

Starostin este membru al partidului Rusia Unită, fost şef al comitetului executiv din regiunea Vladimir de lângă Moscova, arată site-ul respectiv. El conduce acum comitetul executiv regional al Frontului Poporului, mişcare înfrăţită cu Rusia Unită, conform canalului de Telegram al organizaţiei respective. Mişcarea a fost înfiinţată la iniţiativa lui Putin, pentru a mobiliza sprijinul de la bază pentru partidul de guvernământ şi pentru politicile Kremlinului.

Reuters i-a mai identificat, printre cei care i-au însoţit pe preoţii moldoveni în patru vizite de anul trecut la locuri sfinte, pe Aleksandr Ralnikov şi Serghei Lazarev. Ralnikov este membru al partidului Rusia Unită şi fost purtător de cuvânt al guvernatorului susţinut de Kremlin al regiunii Astrahan. Lazarev este fost director în domeniul publicităţii şi fost consilier local din partea aceluiaşi partid, conform site-ului acestuia şi datelor online despre alegeri.

Starostin i-a închis telefonul unui reporter Reuters care l-a contactat referitor la implicarea în voiaje şi nu a răspuns la mesajele text. Lazarev nu a răspuns la întrebările agenţiei.

Ralnikov a răspuns că este o practică normală pentru activiştii din societatea civilă să ajute la vizitele preoţilor moldoveni. El a negat că ar fi primit vreo instrucţiune din partea guvernului rus şi a spus că este uzual ca preoţii să comunice prin mediile sociale şi este greşit să se presupună motive politice. De asemenea, a adăugat că moldovenii înşişi erau cei îngrijoraţi de ameninţarea la adresa valorilor tradiţionale, fără niciun îndemn din afară.

Rusia Unită şi Frontul Poporului nu au răspuns solicitărilor de a comenta pentru articolul Reuters.

Bicu relatează că în a treia zi a călătoriei grupului său i s-a făcut cunoştinţă cu două persoane de la complexul Lavra Sfintei Treimi. Grupul a înţeles clar că nu era vorba de clerici, deoarece purtau îmbrăcăminte civilă şi nu aveau titluri ecleziastice. Unul din cei doi, care s-a prezentat doar ‘Iuri’, le-a spus membrilor grupului că trebuie să creeze canale de Telegram pentru a-şi prezenta activităţile şi a le transmite mesaje enoriaşilor.

Mai târziu în aceeaşi zi, grupul a fost împărţit în subgrupuri mai mici, de numai câteva persoane fiecare. Potrivit lui Bicu, acestora li s-a cerut să semneze formulare emise de firma de credit de stat Promsviazbank, apoi li s-au înmânat carduri de debit ale băncii pe numele lor. Preotul precizează că li s-a spus că în schimbul banilor care le vor fi trimişi când ajung acasă, clericii trebuie să îşi convingă enoriaşii să voteze împotriva liderilor pro-occidentali ai Republici Moldova la referendumul care urma. Dacă ar fi îndeplinit această cerinţă, urmau să mai primească bani, a adăugat el.

La întoarcerea în Republica Moldova, Bicu şi-a activat cardul şi a fost informat prin aplicaţia online că i s-au transferat în cont circa 1200 de dolari. Suma reprezintă mai mult de dublul venitului mediu lunar din ţară conform datelor Băncii Mondiale. Bicu a declarat că nu a păstrat dovada transferului.

Reuters nu a reuşit să stabilească pentru câţi preoţi sau membri ai personalului bisericesc care au călătorit în Rusia s-au emis carduri sau au fost transferaţi bani pe acestea.

Cel de-al doilea preot, care a solicitat să i se păstreze anonimatul pentru a vorbi liber despre acest subiect sensibil, a spus că el şi soţia lui au primit fiecare câte un card de la Promsviazbank într-o altă călătorie, toamna trecută. Împreună, au primit ulterior peste 800 de dolari. Preotul i-a arătat cardul unui reporter Reuters. El a negat că fondurile ar fi fost condiţionate, afirmând că erau parte ale eforturilor bisericii de la Moscova de a clădi punţi către clerul moldovean.

Alţi patru preoţi au declarat agenţiei Reuters că au auzit de la mulţi colegi clerici care făcuseră voiaje finanţate ruşi că li s-au dat carduri bancare şi bani cu condiţia să promoveze teorii pro-ruse în rândul enoriaşilor.

Promsviazbank nu a răspuns solicitării de a comenta despre carduri.

Până la urmă, Bicu nu a implementat planul care i se făcuse la Moscova. La câteva săptămâni după voiaj, a părăsit biserica ortodoxă de care aparţinea şi a ales-o pe cea rivală, aliniată cu România. El afirmă că a plecat deoarece nu a fost de acord cu deciziile financiare şi personale ale conducătorilor episcopiei sale şi adaugă că a păstrat cei 1200 de dolari.

Alţi clerici au executat planul online.

De exemplu, în 26 octombrie anul trecut, colectivul de clerici de la biserica Sf. Mare Mucenic Pantelimon din Bălţi a lansat un canal pe Telegram. Un membru al colectivului a declarat agenţiei Reuters, fără a putea da alte detalii, că parohia a primit ajutorul unui informatician specialist, rusofon din afara Republicii Moldova, pentru a lansa serviciul.

La scurt timp după lansare, pe canalul respectiv au început să apară postări pe care nu le publicase nimeni din colectivul parohiei, a arătat aceeaşi sursă, adăugând că materialele erau părtinitoare politic, referitoare la problemele minorităţilor sexuale şi la acuzaţii că România vecină, membră a Uniunii Europene, încearcă să despartă Republica Moldova de Biserica Rusă.

Membrul parohiei a spus că colectivul a şters postările misterioase, dar au apărut altele noi. Relatarea lui a fost confirmată de alte două persoane care ajută la operarea media sociale ale parohiei. Una din aceste persoane a arătat agenţiei Reuters o captură de ecran dintr-o parte închisă a contului de Telegram unde sunt listaţi administratorii canalului, inclusiv cineva pe care colectivul nu îl cunoaşte, cu numele de utilizator de Telegram ‘Petr Petry’.

Fotografii de pe contul de Telegram al lui Petr Petry arată un bărbat cu faţa ascunsă şi cu un tatuaj pe mână. Tatuajul şi câteva variaţiuni minore ale aceluiaşi nume de utilizator corespund fotografiilor difuzate online de Gleb Kuzneţov, un rus în vârstă de 24 de ani care a efectuat un stagiu în marina militară a ţării sale şi a lucrat ulterior ca mecanic auto, potrivit înregistrărilor referitoare la locurile de muncă şi celor ale poliţiei din Rusia.

În fotografii de la un eveniment de gală din decembrie anul trecut difuzate online de Kuzneţov şi de un alt participant, Kuzneţov poate fi văzut pozând alături de doi membri ai echipei lui Starostin din Frontul Poporului din regiunea Vladimir. Într-o altă fotografie, datată octombrie 2024 şi difuzată de un membru al echipei respective, Kuzneţov pozează alături de Ralnikov şi Lazareve – cei doi activişti care le-au fost ghizi preoţilor moldoveni.

Când Reuters i-a telefonat lui Kuzneţov acesta a sunat înapoi de pe alt cont de Telegram, listat ca administrator al canalului altei parohii. El a negat că este administrator al canalelor respective şi a susţinut că doar ajută prin difuzarea de conţinut, din interes faţă de Republica Moldova şi faţă de biserică.

În acelaşi timp, apar multe alte canale. Din august 2024 până în mai anul acesta, 86 de canale de Telegram cu setări de conturi ale unor parohii ortodoxe moldoveneşti au adunat în total circa 11.500 de abonaţi, conform unei analize efectuate de Reuters cu date de la Telegram. Analiza a arătat că mai mult de trei sferturi din conturi au redistribuit masiv conţinut de la Sare şi Lumină, canal naţional creat în iunie 2024 şi axat pe Biserica Ortodoxă moldovenească. Mesajele acestuia au ajuns luna trecută la peste 27.000 de oameni, dacă se iau în calcul abonaţii şi redistribuirile.

Sare şi Lumină nu dezvăluie pe niciuna din platformele sale cine controlează gruparea sau dacă este afiliată la vreo organizaţie. Două persoane afişate public ca administratori, contactate de Reuters, nu au răspuns sau au negat că sunt implicate. Bisericile moldovenească şi rusă nu au reacţionat la întrebările dacă serviciul are legătură cu ele.

Canalul de Telegram Sare şi Lumină operează un grup închis de dialog accesibil doar administratorilor sau celor invitaţi de aceştia, grup din care Reuters a reuşit să extragă date. A reieşit că printre membri apar Starostin, activistul identificat la mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, şi doi membri ai echipei sale de la Frontul Poporului.

sursa Agerpres