Analiză CNN: După Gaza, Ucraina este următoarea pe lista lui Trump. Pacea cu Putin s-ar putea dovedi mai greu de atins
Donald Trump-Vladimir Putin-Ucraina/Foto: Profimedia Images
14 October 2025, 17:01
În timpul discursului exuberant rostit de președintele american Donald Trump în fața Knessetului din Israel, acesta a declarat clar că pacea greu de atins în Ucraina este următoarea sa prioritate, alături de emisarul său special, Steve Witkoff. Trump a mărturisit că sperase ca acest obiectiv să fie mai ușor de realizat decât ceea ce a numit el „pacea în Orientul Mijlociu”.
Însă pacea în Ucraina n-a părut nicicând mai departe de realitate de când Trump a ajuns la putere. Există puține tactici din eforturile sale de a opri ororile din Gaza pe care le-ar putea aplica în încercarea de a limita invazia Rusiei, care durează de aproape patru ani. Singura lecție pe care o poate extrage este că forța poate învinge: că Statele Unite sunt încă capabile să impună condiții prin putere brută. Dar aici se încheie și orice asemănare trecătoare.
Prima diferență imposibil de depășit, potrivit unei analize CNN, este că, în cazul Israelului, Trump a convins un aliat, dependent militar de SUA, să pună capăt unui război oribil, aspru criticat la nivel internațional. În schimb, Rusia este un adversar istoric al Americii, dependent de principalul său rival, China, iar în privința invaziei Moscovei, reacțiile lumii sunt mai degrabă împărțite.
Atuurile lui Trump în ceea ce-l privește pe Putin au fost probabil prevăzute încă de la început, dar acum sunt limitate, dacă nu chiar inexistente. A încercat deja totul: covoare roșii, farmec personal și presiune economică. Au fost stabilite cel puțin șapte termene-limită pentru impunerea de noi sancțiuni, dar Trump a decis să nu le aplice până când Europa nu va înceta să mai cumpere hidrocarburi rusești. Chiar și Kremlinul recunoaște că discuțiile sunt într-o „pauză serioasă” (deși purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat luni: „Contactele prin canalele corespunzătoare continuă.”)
Spre deosebire de Gaza, Trump nu poate declara că s-a ajuns la un acord între Rusia și Ucraina și să lase detaliile complicate pentru mai târziu. Putin deja s-a bucurat să-l lase pe Trump cu mâna goală după discuțiile din Alaska și, cel mai probabil, o va face din nou la orice altă oportunitate de a-l umili.
Președintele Donald Trump a fost primit cu ovații în Parlamentul israelian, unde a susținut un discurs înainte de a pleca la summitul pentru Gaza din Egipt. Trump a afirmat că începe o eră de pace și este un nou început pentru Orientul Mijlociu. Președintele SUA i-a mulțumit prietenului său, Benjamin Netanyahu, dar și țărilor arabe și musulmane care au presat Hamas să elibereze ostaticii. Liderul de la Casa Albă a ajuns în această dimineață în Israel, unde s-a întâlnit cu familiile celor răpiți de Hamas. TVR Info și tvrinfo.ro vă țin la curent pe parcursul întregii zile cu desfășurarea evenimentelor.
13 October 2025, 07:47 (actualizat 21 October 2025, 08:32)
Echipa lui Trump, euforică după succesul recent din Gaza, riscă să fie complet depășită în privința Ucrainei. Planurile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, pe care secretarul de stat Marco Rubio a fost însărcinat să le formuleze (și care ar avea rost doar în condițiile unei păci durabile), rămân neclare.
Până la acest recent succes în Gaza, rolul lui Witkoff era unul minor. Aliații europeni și-au exprimat consternarea, chiar o indignare deloc diplomatică, față de faptul că Witkoff nu a înțeles sau nu și-a amintit detalii esențiale din discuțiile cu Kremlinul. În Knesset, Trump părea să laude faptul că Witkoff știa foarte puțin despre Rusia când a zburat pentru prima dată la Moscova și considera că orele petrecute acolo, probabil ascultând plângerile istorice ale lui Putin, erau o dovadă a eficienței emisarului său. Dar Putin nu poate fi convins doar prin fanfaronadă și autoapreciere.
Rachete Tomahawk pentru Ucraina
Totuși, rămâne o lecție posibilă pentru Trump, desprinsă din cele nouă luni de confruntare cu Putin și criza din Gaza: de câteva săptămâni, Trump lansează ideea de a permite aliaților europeni să achiziționeze rachete Tomahawk pentru ca Ucraina să le folosească împotriva Rusiei. Cu o rază de acțiune de 2.400 km și viteză mare, aceste rachete au sens doar dacă sunt folosite pentru a evita apărarea antiaeriană și a lovi infrastructură valoroasă adânc în teritoriul rus.
Kremlinul a sugerat că rachetele sunt atât de sofisticate încât ar necesita prezența personalului american pentru a fi operate și că Tomahawk-urile pot fi echipate nuclear, o formă de amenințare menită să amplifice temerile legate de o escaladare neintenționată. Peskov a spus duminică: „Acum este cu adevărat un moment dramatic, din cauza faptului că tensiunile escaladează din toate direcțiile.”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut două convorbiri telefonice cu Trump în ultima săptămână. Duminică, liderul ucrainean a sugerat că utilizarea rachetelor Tomahawk ar putea fi aproape:
„Vedem și auzim că Rusia se teme că americanii ne-ar putea oferi rachete Tomahawk, ceea ce este un semnal că exact acest tip de presiune ar putea funcționa pentru a obține pacea. Am convenit cu președintele Trump ca echipele noastre, armatele noastre, să se ocupe de tot ceea ce am discutat.”
Întrebat duminică dacă va trimite rachetele, Trump a răspuns:
„Vom vedea… S-ar putea. Le-aș putea spune că, dacă războiul nu se încheie, s-ar putea foarte bine, sau nu, dar s-ar putea să o facem. Vor ei (rușii) ca rachetele Tomahawk să vină în direcția lor? Nu cred.”
Trump avertizează Rusia că s-ar putea să trimită Kievului rachete cu rază lungă de acțiune, dacă Moscova nu vine la masa negocierilor de pace. Temerea lui Puțin privind Tomahwak este un semnal că o astfel de presiune funcționează, a atras atenția președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
13 October 2025, 09:37 (actualizat 13 October 2025, 09:40)
Rusia răspunde doar la forță
Ucraina și Europa au mai trecut prin momente cu amenințări goale, atât din partea lui Putin, cât și a lui Trump sau a predecesorului său, Joe Biden. Când Biden a amenințat că va permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS pe teritoriul Rusiei, ca răspuns la desfășurarea de trupe nord-coreene de către Moscova, Kremlinul a amenințat cu o reacție devastatoare, dar, în realitate, nu a reușit să riposteze serios. Putin nu a putut decât să-și arate colții, fără să poată mușca.
În mod similar, Trump a amenințat cu sancțiuni secundare India și China pentru că achiziționează petrol rusesc, dar doar India a fost vizată. Furnizarea de rachete Tomahawk ar însemna un pas semnificativ mai dur față de predecesorii săi în privința sancționării Rusiei. Însă de data aceasta trebuie să și acționeze. Ultimele nouă luni au demonstrat că amenințările goale, fie ale Kremlinului, fie ale lui Trump, sunt rapid demascate. Este un război brutal, în care doar daunele reale mai au valoare de schimb.
Și apoi rămâne necunoscuta mai mare, cu mult mai riscantă: ce daune trebuie să suporte Moscova pentru a fi forțată să revină la masa negocierilor, pe care le tergiversează de luni întregi?
În unele regiuni ale Rusiei se confruntă deja cu lipsuri grave de gaze, după luni de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor. Economia riscă să se supraîncălzească. Dar îl interesează pe Putin popularitatea imediată sau rezultatele economice? Sau este obsedat doar de supraviețuirea sa politică pe termen lung și de moștenirea sa istorică?
Riscul în cazul Ucrainei este clar. Trump ar putea să-l amenințe pe Netanyahu cu sancțiuni pe care le-ar putea impune cu ușurință din punct de vedere politic: reducerea ajutorului acordat unui aliat ale cărui cote de popularitate în SUA erau în scădere. Trump nu are o influență directă asupra lui Putin și trebuie să demonstreze acum că amenințările sale cu forța, cu daune reale pentru Rusia, atât din punct de vedere economic, cât și fizic, se vor concretiza. Acest lucru riscă să-l ducă pe Trump în direcții pe care Biden era reticent să le urmeze. Rachetele Tomahawk ar putea avea soarta „sancțiunilor secundare”, ceva menit doar ca amenințare și niciodată ca instrument.
Totuși, aceasta este probabil singura lecție utilă pentru Trump, și a fost mantra aliaților săi europeni încă de la început. Kremlinul răspunde doar la forță, la ceva care îi blochează fizic calea. Pentru o altă victorie „pacifistă”, Trump trebuie să găsească acum forța și dorința pentru ceva de care pare să aibă o fobie înnăscută: confruntarea fizică cu Putin.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că va călători la Washington “săptămâna aceasta” pentru a se întâlni cu omologul său american, Donald Trump, precum şi cu alţi oficiali din domeniul energiei şi apărării, transmite AFP.
13 October 2025, 21:56 (actualizat 13 October 2025, 22:07)
