Analiză CNN: Atacul lui Trump asupra elitelor se simte în aproape fiecare aspect al vieții americane

Președintele SUA Donald Trump își intensifică atacul pe multiple fronturi asupra a ceea ce susținătorii săi consideră a fi un “establishment elitist”, folosind puterea brută a președinției pentru a supune voinței sale guvernul, legea, mass-media, sănătatea publică, politica externă, educația și chiar artele, se arată într-o analiză publicată de CNN.

Trump nu a lăsat nicio îndoială în campania de anul trecut că va folosi autoritatea executivă pentru a se răzbuna pe dușmanii săi politici. Dar încercarea sa de a transforma politica și cultura Americii este mult mai amplă decât o simplă vendetă personală.

Țintește universitățile Ivy League, folosește autoritatea executivă împotriva marilor firme de avocatură, distruge birocrația, respinge 80 de ani de ortodoxie elitistă privind leadershipul global american și impune tarife pentru a distruge sistemul comercial global, pe care susținătorii doctrinei „Make America Great Again” îl consideră o trădare de autoîmbogățire a elitelor globale.

Într-un exemplu recent, Casa Albă a forțat Universitatea Columbia să restricționeze demonstrațiile, să-și revizuiască curriculumul despre Orientul Mijlociu, să interzică măștile în proteste și să înăsprească măsurile de aplicare a legii. Alte instituții educaționale de prestigiu se simt acum vulnerabile în fața unor posibile încercări de a impune dogma lui Trump. Strategia ar putea extinde deschiderea politică creată de presiunile conservatoare asupra colegiilor de elită, în urma protestelor anti-Israel din timpul războiului din Gaza.

La sfârșitul săptămânii trecute, Trump i-a ordonat procurorului general Pam Bondi să solicite sancțiuni împotriva avocaților și firmelor de avocatură care se angajează în ceea ce el consideră a fi „litigii frivole, nerezonabile și vexatorii împotriva Statelor Unite”. Memoriul a fost publicat după ce el a anulat sancțiuni împotriva unei mari firme de drept corporativ, după ce Casa Albă a anunțat că aceasta a fost de acord să ofere servicii juridice pro bono în valoare de 40 de milioane de dolari pentru a sprijini inițiativele administrației și a promis să renunțe la politicile privind diversitatea, echitatea și incluziunea. Firma — Paul, Weiss, Rifkind, Wharton & Garrison — contestă caracterizarea administrației asupra acordului, dar înțelegerea a stârnit un val de nemulțumire în rândul multor avocați din Washington.

Strategia amplă a lui Trump pulsează de energia anti-establishment care a animat mitingurile sale zgomotoase de campanie și face parte dintr-o încercare mai profundă de a distruge ceea ce criticii săi văd ca pe o elită liberală care domină guvernarea Washingtonului și puterea globală în Occident, înlocuind-o cu ceea ce mulți conservatori consideră valori americane mai autentice. Această aspirație se află în spatele desființării Departamentului Educației de către președinte, departament care a fost mult timp perceput de republicani ca un instrument al sindicatelor profesorilor susținute de democrați și ca un mijloc de promovare a unor politici mai incluzive privind genul, rasa și diversitatea, politici pe care mulți conservatori le resping.

Alegerea lui Trump pentru funcția de secretar al educației, Linda McMahon — care nu are experiență în domeniu, dar a făcut o avere promovând lupte profesioniste teatrale și coregrafiate — este ea însăși un afront la adresa establishmentului educațional. McMahon și-a explicat misiunea de a reduce importanța departamentului ei într-un interviu acordat Danei Bash de la CNN, duminică, în emisiunea „State of the Union”: „Departamentul Educației nu educă niciun copil. Nu stabilește niciun curriculum în niciun stat. Nu angajează profesori. Nu creează programe,” a spus ea, promițând să trimită fondurile federale direct statelor.

Numirea lui McMahon provine din același sentiment anti-elitist care l-a determinat pe Trump să-l numească pe Robert F. Kennedy Jr., un sceptic al vaccinurilor, la conducerea Departamentului Sănătății și Serviciilor Umane.

Trump încearcă să schimbe și cultura Americii, nu doar politica sa

Politica lui Trump a fost mult timp ostilă intelectualismului. Un președinte ridiculizat de instituții ani la rând își folosește acum al doilea mandat pentru a-și regla conturile.

Însă încercarea sa de a supune universitățile, mass-media și instituțiile medicale ridică îngrijorări cu privire la libertatea academică, libertatea presei și integritatea științei în sănătatea publică. Ambițiile sale merg și mai departe — a preluat controlul asupra Kennedy Center din Washington, a numit prezentatori de la Fox News în consiliul acesteia și a promis să înlocuiască cultura înaltă cu programe mai populare.

Aceasta este o strategie coerentă cu un președinte care își obține sprijinul din afara orașelor mari și a suburbiilor înstărite ale Americii și care crede că are un mandat pentru transformare, după ce a câștigat toate cele șapte state indecise și votul popular în 2024. De asemenea, reflectă revoluția pe care a condus-o în Partidul Republican, care și-a abandonat trecutul elitist și acum se adresează electoratului din clasa muncitoare, care obișnuia să fie fidel Partidului Democrat.

Totuși, ultimele acțiuni ale administrației sale au paralele întunecate cu tacticile liderilor autoritari, ale căror atacuri asupra mediului academic, mass-mediei, justiției și afacerilor au dus la erodarea libertăților fundamentale, a democrației și la proliferarea corupției oligarhice — așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Ungaria sub premierul Viktor Orbán, un idol al mișcării MAGA.

Instinctele ultranaționaliste ale lui Trump și admirația sa pentru dictatori precum președintele rus Vladimir Putin — o sfidare la adresa politicii externe a establishmentului american de zeci de ani, menită să contracareze expansionismul Kremlinului — pun sub semnul întrebării sistemul internațional construit de elitele de securitate națională după Al Doilea Război Mondial, precum și alianțele democratice care sunt fundamentul puterii globale a SUA.

Mai mult, administrația sa insistă că un așa-numit corp elitist liberal de judecători federali nu are dreptul să interpreteze Constituția într-un mod care ar limita puterea unui președinte omnipotent. Această abordare începe să afecteze statul de drept în America, chiar dacă, deocamdată, Casa Albă nu a contestat direct Curtea Supremă — poate încredințată că majoritatea conservatoare a acesteia va valida o parte din viziunea președintelui.

În viziunea lui Trump, măreția Americii a fost compromisă de politicile elitelor de stânga

Trump și-a expus viziunea asupra multiplelor domenii de politică în discursul său inaugural, care a fost o declarație de intenție clară pentru ca al doilea său mandat să impună schimbările fundamentale pe care primul nu a reușit să le instituie. El a susținut că a fost „salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou.”

În viziunea lui Trump, măreția Americii a fost compromisă de politicile elitelor de stânga, care au distrus producția internă, au suprimat libertatea prin restricții sanitare, au impus valori radical-liberale în educație, au permis migrația necontrolată, au slăbit poziția țării pe plan internațional și au permis aliaților Americii să profite de generozitatea sa. „Timp de mulți ani, un establishment radical și corupt a extras puterea și bogăția de la cetățenii noștri, în timp ce pilonii societății noastre se prăbușeau și păreau complet în ruină,” a declarat Trump după depunerea jurământului.

Programul său reflectă obiectivele Proiectului 2025, manualul de guvernare conservatoare pe care Trump l-a respins în campanie, dar care acum pare să explice deciziile administrației sale. „Următorul președinte conservator trebuie să aibă curajul de a pune fără încetare interesele americanului de rând mai presus de dorințele elitei conducătoare,” a scris Kevin Roberts, președintele Heritage Foundation, în prefața documentului „Indignarea lor nu poate fi prevenită; trebuie pur și simplu ignorată și poate fi.”

Sinergia dintre dorința lui Trump de a pedepsi sursele de putere care, în opinia sa, i-au făcut rău și încercarea administrației de a elimina orice formă de opoziție a stat la baza confruntării sale cu firma de avocatură Paul, Weiss. Președintele a semnat un ordin executiv prin care a suspendat accesul la informații clasificate pentru avocații firmei — o mișcare care ar fi putut afecta capacitatea acesteia de a reprezenta clienți în cazuri ce implică guvernul federal.

Ordinul prezidențial este în concordanță cu încercarea lui Trump de a pune capăt a ceea ce el numește „folosirea justiției ca armă politică” — vizând avocații și firmele care au participat anterior la procese împotriva sa.

Într-o scrisoare adresată angajaților firmei Paul, Weiss, președintele acesteia, Brad Karp, și-a justificat decizia de a negocia cu președintele, avertizând că ordinul executiv ar fi putut „distruge cu ușurință firma noastră. A atras întreaga putere a guvernului împotriva companiei noastre, a oamenilor noștri și a clienților noștri.”

Însă decizia firmei a stârnit îngrijorări mai largi că președintele își va folosi puterea pentru a amenința cu distrugerea orice firmă de avocatură care îl înfruntă sau îl contestă.

Administrația Trump susține că judecătorii liberali sunt ilegitimi

Eforturile lui Trump de a supune elitele juridice din firmele private reflectă atacul său asupra unei alte instituții pe care încearcă să o slăbească — sistemul judiciar federal. Acest lucru este evidențiat de atacurile sale asupra unui judecător federal american care a încercat să oprească deportările unor presupuși membri de ganguri, efectuate de Casa Albă sub o lege rar folosită — Alien Enemies Act din 1798. Judecătorul James Boasberg încearcă să stabilească dacă administrația a ignorat ordinul său de a opri deportările de weekendul trecut. Aceste eforturi au dus la un spectacol extraordinar: un procuror general atacând direct legitimitatea unui judecător federal.

„Acesta este un judecător scăpat de sub control, un judecător federal care încearcă să controleze întreaga noastră politică externă. Și nu poate face asta,” a declarat Pam Bondi la „Sunday Morning Futures” de la Fox News, emisiune prezentată de Maria Bartiromo — una dintre prezentatoarele Fox pe care Trump le-a numit în consiliul Kennedy Center. „Nu sunt imigranți. Sunt străini ilegali care comit cele mai violente crime pe care vi le puteți imagina împotriva americanilor, crime, violuri,” a spus Bondi despre venezuelenii deportați într-o închisoare draconică din El Salvador, condusă de dictatorul Nayib Bukele, fapt care a stârnit îngrijorări privind drepturile omului.

Administrația invocă un argument de securitate națională pentru a justifica deportările, pe care Trump le prezintă ca parte a unei invazii venezuelene. Acest lucru poate fi o strategie de intimidare a judecătorului, pentru a-l împiedica să obțină clarificări. Deși Bondi susține că persoanele deportate sunt infractori, administrația nu a furnizat până acum detalii specifice despre cazurile individuale. CNN nu a reușit să stabilească dacă vreunul dintre migranți aparținea bandei Tren de Aragua, pe care administrația a invocat-o drept motiv al deportărilor.

Apropiații lui Trump susțin în mod repetat că Boasberg este un judecător liberal. Însă acesta a fost numit inițial de președintele republican George W. Bush și ulterior promovat de președintele Barack Obama. Are o reputație îndelungată ca judecător imparțial. Afirmațiile că doar judecătorii numiți de Trump sunt potriviți pentru a decide asupra politicilor administrației sale amenință să distrugă fundamentul sistemului juridic.

Deportările sunt unul dintre cele mai proeminente exemple ale obiceiului administrației de a aplica o putere executivă vastă, într-o încercare aparentă de a evita constrângerile impuse de instanțe sau de oponenții politici în timp real.

Însă ambiția de a lăsa în ruină sursele tradiționale de putere ale elitelor de la Washington este prezentă în toate obiectivele administrației — de la preluarea controlului asupra grupului de presă de la Casa Albă, pentru a include doar publicații pro-Trump, până la distrugerea a generații întregi de politici bipartizane americane, prin amenințările de anexare a Canadei, în timp ce oficialii administrației repetă propaganda rusească despre Ucraina.