Analişti militari: Zidul antidrone pe care-l doreşte Europa ar putea fi mai degrabă o metaforă frumoasă

Zidul antidrone pe care-l doreşte Europa ar putea fi mai degrabă o metaforă frumoasă, avertizează analiştii militari. Ţările din Flancul Estic ar putea masa de-a lungul frontierelor vulnerabile radare şi sisteme care să doboare aparatele fără pilot, însă operaţiunea este de durată şi extrem de costisitoare. Incidentele din ultima vreme cu drone care au blocat mai multe aeroporturi din Danemarca, Norvegia, Germania şi Polonia au alergat Bruxelles-ul care caută acum o soluţie.

Ministrul Apărării a recunoscut că deocamdată nu există soluţii tehnice clare pentru zidul antidrone, dar că mai toate ţările din Flancul Estic ar vrea granturi de la Comisie pentru a-şi întări apărarea antiaeriană.

Analiştii militari spun că şi în prezent aliaţii pot doborî dronele, însă soluţiile sunt scumpe. De multe ori, atunci când sunt ridicate avioanele F-16, de exemplu, cea mai ieftină rachetă aer-aer costă jumătate de milion de euro.

Pentru aşa numitul zid antidrone, aliaţii trebuie să desfăşoare de-a lungul frontierelor radare performante, senzori, care să descopere repede aparatele fără pilot, dar şi sisteme care să le doboare, fie prin lovire, fie cu ajutorul bruiajului.

În ultimele săptămâni, mai multe ţări europene au avut probleme cu drone neidentificate care au paralizat activitatea pe mai multe aeroporturi. În aceasta situaţie au fost Norvegia, Danemarca şi Germania.

Mulţi specialişti cred că dronele ar putea fi parte a războiului hibrid pe care Rusia l-a început de multă vreme.

La rândul lor, Polonia şi Romania au avut probleme cu drone ruseşti care au intrat adânc în teritoriul naţional.

Luna trecută, un aparat de zbor fără pilot rusesc a zburat nu mai puţin de 50 de minute în spaţiul aerian românesc, monitorizat de avioane F-16.