„Am mâncat ketchup și brânză ca să supraviețuiesc”. Povestea impresionantă a unei fete de 12 ani, salvată după 32 de ore sub dărâmăturile provocate de cutremurul din Venezuela

O fetiță de doar 12 ani din Venezuela a reușit să supraviețuiască timp de 32 de ore prinsă sub ruinele blocului în care locuia, după unul dintre cele mai puternice cutremure care au lovit țara în ultimul secol. Curajul Fabianei și lupta disperată a mamei sale pentru a o găsi au emoționat o lume întreagă, relatează BBC.

Totul s-a petrecut pe 24 iunie, când două seisme puternice au zguduit Venezuela la doar câteva secunde distanță. Al doilea, cu magnitudinea de 7,5, a provocat prăbușirea a numeroase clădiri, inclusiv a blocului în care locuia Fabiana împreună cu mama sa, în orașul Caraballeda, din statul La Guaira.

În momentul cutremurului, mama fetei, Karina Blanco, preda un curs de spinning. Când a realizat gravitatea situației, a urcat imediat în mașină și a pornit spre casă.

„Am început să țip: «Fiica mea, fiica mea!». Am condus cât de repede am putut”, își amintește femeia.

Ajunsă la locul tragediei, a găsit un peisaj de coșmar.

🇻🇪 | Esta es la historia de Fabiana Blanco: la doceañera logró grabar un vídeo que, de forma casi milagrosa, se envió aprovechando un breve momento de cobertura en la zona.

Fue rescatada cerca de la medianoche del 25 de junio de 2026. pic.twitter.com/Wb8dMSzXcg

— HerQles en América (@HerQlesAmerica) July 1, 2026

„Am văzut o clădire, apoi un gol acolo unde era blocul meu și apoi o altă clădire”, povestește Karina.

În apartament, Fabiana încercase să se adăpostească în bucătărie când pereții au început să se prăbușească peste ea.

„Am văzut cum totul se zguduia, se spărgea și apoi pereții au cedat. M-am gândit că voi muri și că nimeni nu mă va salva”, spune adolescenta.

Prinsă sub moloz, cu tavanul la doar câțiva centimetri de față și fără posibilitatea de a se mișca, Fabiana a rămas surprinzător de calmă.

„Sunt claustrofobă, dar atunci am simțit o liniște ciudată. Cred că eram în stare de șoc”, povestește ea.

Ore întregi a rămas captivă, iar singurul lucru care a ajutat-o să reziste a fost ceea ce a găsit printre dărâmături.

„Am mutat câteva bucăți de moloz ca să-mi îndrept piciorul și am găsit o sticlă de ketchup și niște brânză rasă. Asta m-a ținut conștientă”, spune Fabiana.

La suprafață, mama ei trecea prin clipe de disperare.

„Alergam și strigam că fiica mea a murit. Nu mai știam ce să fac”, spune Karina.

Speranța a reapărut atunci când o asistentă medicală, salvată dintre dărâmături, le-a spus echipelor de intervenție că auzise vocea unei fete pe nume Fabiana.

Karina a început imediat să o strige printre ruine, însă fiica ei nu o putea auzi.

În timpul captivității, Fabiana și-a găsit telefonul mobil. Deși nu avea semnal, a înregistrat un mesaj video în speranța că, într-o zi, cineva îl va vedea.

„A fost un cutremur și sunt multe dărâmături. Sunt singură. Sunt mulți vecini prinși aici. Avem nevoie de ajutor”, spune fata în înregistrare.

Momentul decisiv a venit datorită unui voluntar pe nume Viktor. Acesta a continuat să o caute, iar într-un final a reușit să îi audă răspunsul.

„Mi-a spus că este acolo. M-am întors către toată lumea și am strigat: «Fiica mea este în viață!»”, își amintește Karina.

După ore întregi de săpături, salvatorii au reușit să deschidă o mică gaură prin care au văzut-o pentru prima dată pe Fabiana. Imaginile în care fata zâmbește printre dărâmături au devenit virale în Venezuela și au fost privite ca un simbol al speranței.

„Când i-am văzut, am știut că voi fi salvată”, spune ea.

La 32 de ore după cutremur, salvatorii au reușit să sape un tunel suficient de mare pentru a o scoate la suprafață. Fabiana a fost preluată în brațele mamei sale, într-un moment care a emoționat întreaga țară.

„Când am ieșit și am văzut blocul prăbușit, mi s-a părut că nu este real. Parcă eram într-un serial”, spune adolescenta.

Din aproape 50 de locatari ai blocului, doar trei persoane au fost salvate în viață.

Bilanțul tragediei este unul devastator: peste 3.300 de oameni și-au pierdut viața în urma cutremurelor, iar zeci de mii sunt în continuare dispăruți.

Fabiana a scăpat doar cu o fractură la picior și câteva răni ușoare, însă trauma psihologică rămâne.

„La început îmi era frică să mă întind pe spate pentru că îmi aminteam orele petrecute sub dărâmături”, mărturisește ea.

Astăzi locuiește împreună cu bunica sa, iar mama ei spune că, în ciuda durerii provocate de pierderile din comunitate, încearcă să privească spre viitor.

„Ne va lua mult timp să ne revenim. Dar vom merge mai departe. Ce și-ar putea dori mai mult o mamă? Fiica mea este în viață.”