„Am două probleme: Sánchez și Orban”. Von der Leyen îi consideră pe premierii Spaniei și Ungariei ”obstacole” la Bruxelles

La scurt timp după izbucnirea războiului din Iran, Donald Trump, aflat în Biroul Oval alături de cancelarul german Merz, lansa un atac frontal la adresa premierului spaniol Pedro Sanchez, care s-a opus folosirii avioanelor aflate în bazele americane de pe teritoriul Spaniei pentru atacurile asupra Iranului.

Trump a descris Spania drept un „partener groaznic” în NATO și a avertizat că nimeni nu trebuie să îndrăznească să-i spună lui că nu poate folosi instalațiile militare americane aflate pe teritoriul vreunei alte țări.

„Unele dintre națiunile europene au ajutat mult (SUA împotriva Iranului – n.red), dar altele nu au ajutat deloc”, a continuat Trump, adăugând că „unele țări europene, precum Spania, au fost groaznice”.

„I-am spus lui Scott să taie toate relațiile cu Spania”, a indicat apoi Trump, referindu-se la secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și a sugerat un embargou comercial împotriva Spaniei ca urmare a poziției acesteia față de războiul din Iran.

Într-o postare pe X, și ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, l-a acuzat pe Sánchez – un critic constant al modului în care Israelul desfășoară războiul din Gaza – că face jocul teroriștilor și al regimurilor opresive.

„Mai întâi, Hamas i-a mulțumit lui Sánchez”, a scris Sa’ar. „Apoi, rebelii houthi i-au mulțumit lui Sánchez. Acum Iranul îi mulțumește. Asta înseamnă să fii de ‘partea corectă’ a istoriei?”.

Sa’ar a redistribuit, de asemenea, criticile la adresa lui Sánchez formulate de senatorul republican american Lindsey Graham, care a scris: „Actualul guvern din Spania devine etalonul unei conduceri europene jalnic de slabe, care și-a pierdut busola morală, aparent reticentă să condamne regimul terorist din Iran și având doar critici la adresa Statelor Unite.”

Dar un material exclusiv publicat azi de corespondentul la Bruxelles al cotidianului spaniol El Mundo arată că premierul Spaniei nu a intrat doar în colimatorul lui Donald Trump, ci și în cel al șefei Comisiei Europene. ”A devenit o problemă pentru Ursula von der Leyen”, potrivit sursei citate.

Președinta Comisiei Europene ar fi mărturisit că, atunci când ajunge la Consiliul European cu propuneri și măsuri, de multe ori se confruntă cu „două probleme”: „Viktor Orban și Pedro Sánchez”, pe motiv că amândoi resping o mare parte din acțiunile pe care șefa CE dorește să le întreprindă și că amândoi ar face asta din același motiv: „Pentru a obține un avantaj politic național, un beneficiu electoral”.

Două surse parlamentare au confirmat pentru El Mundo că Von der Leyen s-a plâns în acești termeni în mai multe rânduri în cercurile sale cele mai apropiate, făcând o comparație care îl pune pe liderul executivului spaniol într-o poziție foarte compromițătoare.

„Caută beneficii electorale în Spania, toată lumea și-a dat seama. La fel ca Orban”, reafirmă sursele parlamentare menționate, care confirmă pentru jurnaliștii spanioli nemulțumirea lui Von der Leyen față de premierul Pedro Sanchez.

Și relația cu Merz șchioapătă

Prim-ministrul Ungariei se confruntă deja în aprilie cu alegeri care pot pune capăt unui mandat de 16 ani, dar în cazul lui Sanchez nu se pune problema pierderii funcției prea curând.

De asemenea, relația premierului spaniol nu ar fi cea mai bună nici cu cancelarul german, subliniază autorul corespondenței de la Bruxeles. Friedrich Merz ar fi fost deranjat, printre altele, de anunțul accelerat al Spaniei că există un acord pentru aprobarea oficială în UE a limbii catalane, când în realitate nu era așa, arată sursa citată. O dovadă a distanței dintre cei doi lideri este întâlnirea de săptămâna trecută dintre Merz și Donald Trump, în cadrul căreia președintele Statelor Unite a atacat cu duritate Spania lui Sánchez. Cancelarul a asigurat că, ulterior, la sfârșitul conferinței de presă din Biroul Oval, l-a apărat pe președintele spaniol și că nu a făcut-o în public pentru a nu „agrava situația”.

Von der Leyen nu l-a susținut pe Sanchez în fața amenințărilor lui Trump cu embargoul comercial asupra Spaniei

La rândul ei, președinta Comisiei Europene, după cum a explicat El Mundo, a evitat să-l sune pe Sánchez după amenințările cu „embargoul” asupra Spaniei lansate de Trump în timpul reuiunii cu Merz din Biroul Oval. A existat doar un schimb de mesaje pe care Von der Leyen a încercat să-l ascundă public și care a devenit cunoscut doar când Palatul Moncloa (n.r. – sediul Cabinetului Sanchez) l-a publicat pe rețelele sociale.

Nici poziția atât de îndepărtată care există între guvernul socialist de la Madrid, pe de o parte, și Von der Leyen și ansamblul Partidului Popular European (PPE), pe de alta, în ceea ce privește războiul din Iran, nu ajută, mai scrie El Mundo, care adaugă că nu mai departe de ieri vicepreședinta și totodată ministră a Muncii în guvernului Sanchez, Yolanda Díaz, a atacat-o direct pe Von der Leyen și i-a cerut să „apere legalitatea internațională”.

„Cealaltă opțiune este barbaria. Nu este suficient ceea ce tocmai a spus doamna Ursula von der Leyen”, a subliniat Díaz, înainte de reuniunea Consiliului de miniștri pentru Muncă, Politicii Sociale, Sănătate și Consumatori (Epsco), referindu-se la faptul că șefa Comisiei Europene nu a condamnat atacurile americano-israleniane asupra Iranului.

Pedro Sanchez contraatacă prin… scrisoare deschisă în The Economist

În replică față de atacurile dinspre SUA sau răceala dinspre Bruxelles, premierul Spaniei a ales calea de a se apăra public printr-o scrisoare deschisă publicată de prestigioasa revistă The Economist în care expune motivele refuzului său față de președintele Statelor Unite, Donald Trump, de a utiliza bazele naționale din Rota și Morón în ofensiva împotriva Iranului.

Liderul executivului de la Madrid a insistat asupra „nu-ului său față de război”, după ce a reamintit efectele devastatoare (300.000 de morți) pe care le-au lăsat în urmă cei opt ani de război din Irak, precum și instabilitatea pe care a generat-o în Orientul Mijlociu. Premierul Spaniei a subliniat că această poziție față de SUA este „responsabilitatea” sa ca garant al bunăstării poporului spaniol și dreptul său ca țară suverană. „Adevărații aliați trebuie să se sprijine reciproc în vremuri de conflict, dar nu să se supună orbește unei căi nesigure”, a scris el.

Jose Maria Aznar: ”Sanchez susține pacea cimitirelor”

Între timp, în Spania, poziția premierului socialist a pus și mai mult gaz pe focul dezbaterii publice și a divizat și mai puternic opiniile.

Fundația Faes, prezidată de fostul premier conservator,  José María Aznar, a denunțat sâmbătă că poziția „Nu războiului” adoptată de Pedro Sánchez, în fața conflictului din Orientul Mijlociu este încă o dovadă a „lipsei de scrupule” a premierului spaniol în ceea ce privește „subordonarea politicii externe spaniole propriilor interese” electorale.

Aznar consideră că poziția adoptată de Sánchez față de conflictul internațional implică complicitate cu un regim, cel de la Teheran, care își masacrează propria populație, persecută femeile și sponsorizează terorismul pentru a destabiliza acea regiune a planetei.

Într-o analiză publicată sâmbătă, fundația Faes a lui Aznar susține că Pedro Sánchez „susține pacea, dar numai cea a cimitirelor, cea impusă de teocrația iraniană prin masacrarea manifestanților și reprimarea brutală a femeilor”.

„Toată pretinsa atașare a lui Sánchez față de dreptul internațional”, adaugă Faes, „se transformă în distanțare mută în fața destabilizării sistematice, a terorismului și a amenințării permanente la adresa ordinii internaționale care se practică din Teheran”.

Sanchez, popular în Spania pentru linia anti-Trump

Deocamdată, linia adoptată de Pedro Sanchez nu are efecte negative asupra credibilității sale în plan intern, iar un sondaj făcut la scurt timp după împotrivirea lui Sanchez față de Donald Trump arată chiar o susținere pentru poziția premierului de la Madrid: 2 din 3 spanioli se opun războiului din Iran.

Acest rezultat face, practic, legătura între discursul anti-Trump al lui Pedro Sanchez și nemulțumirea Ursulei von der Layen, dezvăluită de El Mundo, potrivit căreia ”problema” generată de Sanchez ar avea o singură explicație: avantajul electoral intern.

Dacă acesta este resortul care îl împinge pe Sanchez să aleagă o cale opusă SUA, în cazul războiului din Iran bunăoară, atunci, inevitabil, premierul spaniol își asumă o distanțare de unele dintre marile cancelarii europene, în special Berlin.

Ce va face ”Scott” cu încasările Spaniei în SUA?

Cancelarul Merz a fost primul lider internațional primit de Trump în Biroul Oval imediat după asaltul asupra Iranului, iar Merz i-a susținut poziția șefului de la Casa Albă, adică opusul lui Pedro Sanchez.

Astăzi, cu dezvăluirea din El Mundo, aflăm că și Ursula von Der Leyen, conațională cu Merz și susținută la șefia CE de către PPE (partidul din care fac parte și creștin-democrații lui Merz) ia distanță de premierul spaniol.

Pare că, încet-încet, se aleg apele la vârful Uniunii Europene, pe un teren internațional tot mai divizat, confuz și imprevizibil.

Aparent, Donald Trump nu mai are mulți opozanți în UE față de noua sa linie dură din Orientul Mijlociu, vezi declarațiile cancelarului Merz în susținerea acțiunilor SUA în Iran, iar lideri ca Pedro Sanchez, care câștigă, iată, simpatie în plan intern prin opoziția față de SUA, ar fi doar excepția de la regulă.

Aceasta să fie imaginea lui Trump despre relația SUA-UE după izbucnirea războiului din Iran și luarile de poziție ale liderilor UE?

Dacă președintele american nu va folosi din nou instrumentul tarifelor comerciale, care a aprins în trecut relația transatlantică, atunci înseamnă că liderul de la Casa Albă poate fi mulțumit fie și doar cu faptul că lideri ca Pedro Sanchez nu reprezintă curentul majoritar în UE.

Dar asta nu înseamnă că Trump nu poate folosi din nou ”bâta” cu taxele vamale. De data aceasta, nu în relația cu UE în întregul său. Ci în relația cu Spania, cel mai mare exportator de ulei de măsline în SUA. Deocamdată, Trump doar a vorbit pe tema asta.

„I-am spus lui Scott să taie toate relațiile cu Spania”, a indicat apoi Trump, referindu-se la secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, când a sugerat un embargou comercial împotriva Spaniei ca urmare a poziției acesteia față de războiul din Iran.

Rămâne de văzut dacă ”Scott” chiar va ”tăia” din încasările Spaniei pe seama comerțului cu SUA. Deocamdată, Pedro Sanchez stă liniștit. Buzunarele spaniolilor nu sunt afectate, chiar dacă relația premierului lor cu marii lideri occidentali s-a răcit. Dar Trump, știe bine asta și Pedro Sanchez, este imprevizibil.