Alerta timpurie, cu mijloace tehnice avansate amplasate în natură, nevoie urgentă în urma schimbărilor climatice

2024 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice. Iar 2025 s-ar putea încadra în aceiaşi parametri. O spune şefa Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care trage un semnal de alarmă şi în privinţa secetei tot mai puternice ce afectează ţara noastră.

Autorităţile atrag atenţia în privința impactului pe care schimbările climatice îl au asupra vieţii oamenilor, dar şi în economie. E nevoie de măsuri ferme, iar momentul este acum.

Ultimii 13 ani au fost cei mai călduroși din istoria măsurătorilor meteo atât în țara noastră, cât și la nivel mondial.

Anul trecut a înregistrat un record.

Episoadele tot mai lungi de caniculă și fenomenele extreme sunt consecința schimbărilor climatice mai pronunțate din ultimii ani.

Autoritățile avertizează că situația este alarmantă și că impune măsuri ferme urgente.

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă: “Suntem ca un grup de oameni care dansează la etaj, într-o casă construită, veche. Noi dansăm cu muzica tare, sună alarmele de incendiu la parter, dar nimeni nu face nimic. Dacă o casă care arde poți să o evacuezi, Pământul nu putem să îl evacuăm. Și asta înseamnă că noi va trebui să lucrăm să putem conviețui corect pe această planetă, pentru că schimbările climatice niciodată nu pot fi rezolvate la nivelul unei singure țări.“

Șeful DSU susține că inclusiv sistemul de alertă trebuie revizuit, pentru ca populația să se poată proteja mai bine. Însă e nevoie ca și oamenii să răspundă solicitărilor.

“Poate că trebuie acuma să includem peste tot: ‘nu mai stați lângă geamuri și când este o furtună, intrați undeva în casă, unde sunteți protejat, în mijlocul casei. Și asta e o recomandare care cred că începem să o dăm. (…) Avem nevoie de avertizarea timpurie. Asta înseamnă să aflăm ce se întâmplă – senzori pe cursul râurilor, senzori peste tot, care să ne spună – ‘uite, aici se întâmplă ceva care nu e OK‘”, a atras atenția Raed Arafat.

Modificările trebuie realizate și la nivelul tuturor instituțiilor implicate.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului: “Pe zona de orașe, va trebui să avem un pachet mult mai robust, pe legea spațiilor verzi, pentru că noi degeaba vorbim de insule de căldură, degeaba vorbim de fonduri europene, degeaba vorbim de cum ne adaptăm la schimbările climatice dacă orașele în care noi trăim sunt sub un pericol, un asalt complet, ca puținele spații verzi pe care le avem să dispară în următorii ani. (…) Sunt păduri întregi care se usucă la propriu în România, hectare întregi, mai ales în sudul României, care pur și simplu nu mai fac față schimbărilor climatice.“

Unul dintre obiectivele ministrului Mediului este dublarea suprafețelor cu păduri.

Iar în contextul secetei accentuate, este nevoie de atenție sporită în gestionarea apei la nivel național.