A fost inițiată a treia procedură de suspendare a lui Klaus Iohannis

Săptămână de foc pe scena politică. Își dă sau nu demisia președintele Klaus Iohannis? Liderii coaliției merg la Cotroceni să discute cu șeful statului, iar conducerile celor două Camere ale parlamentului decid dacă și când ar putea fi supusă votului cererea opoziției de suspendare a președintelui. Între timp, președintele l-a decorat pe șeful CCR și pe alți doi judecători ai Curții. Demersul are loc în condițiile în care cererea de suspendare a sa din funcție ar putea ajunge pe masa CCR zilele următoare.

ACTUALIZARE. Parlamentul se reuneşte marţi, de la ora 10.00, pentru a discuta solicitarea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, au decis Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, care a făcut acest anunţ, a precizat să există două posibilităţi, documentul să fie trimis Curţii Constituţionale pentru un punct vedere sau să formeze o comisie de anchetă.

„Foarte probabil vom propune trimiterea la Curtea Constituţională pentru un punct de vedere”, a precizat Bolojan.

_____________________________________________

Crin Antonescu, candidatul PNL și PSD la președinție, a admis duminică seara, la TVR Info, că liderii coaliției vor avea o întâlnire, luni, cu președintele Klaus Iohannis și a spus că nu este exclus ca șeful statului să-și anunțe retragerea din funcția de președinte al României.

„La această întâlnire pot să presupun că poate fi vorba de varianta în care președintele decide să se retragă. De asemenea, s-ar putea discuta despre procedura de suspendare care începe în Parlament. Se poate să vrea să afle dacă este posibil să fie suspendat”, a răspuns Antonescu, la întrebarea moderatoarei, privind scopul întâlnirii de luni a liderilor coaliției cu președintele Iohannis.

Pe de altă parte, Opoziția mai face o încercare să îl suspende pe președintele Iohannis. POT, AUR și USR au numărul necesar de semnături și fac o a treia încercare de a iniția suspendarea din funcție a președintelui Iohannis, pe care îl acuză că ocupă ilegal poziția în stat.

Ședința Birourilor Permanente reunite ale Parlamentului începe la ora 13.30 și în cadrul ei se va supune votului ce-a de-a treia cerere de suspendare a lui Klaus Iohannis, venită din partea Opoziției. 26 de parlamentari ai USR au semnat această cerere.

Președintele poate fi suspendat din funcție cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților, adică un total de 234. Opoziția nu are însă numărul necesar de voturi pentru a trece de plen un asemenea demers.

După ședința Birourilor Permanente, liderii coaliției ar urma să meargă la discuții cu președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Această întâlnire nu a fost însă confirmată oficial.

În ultima vreme s-au înmulțit însă zvonurile despre o eventuală demisie a președintelui, dar Iohannis a explicat de câteva ori că nu intenționează să plece din funcție până la alegerile din mai.

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a declarat, înainte de participarea la reuniunea informală a Consiliului European pe teme de apărare, că nu intenționează să demisioneze înainte de finalul mandatului său. Întrebat despre o posibilă plecare prematură din funcție, șeful statului a subliniat că acest subiect este promovat din motive populiste și electoraliste.

„Cred că este o temă vehiculată din motive populiste şi electoraliste pentru că, nu-i aşa, funcţionăm după Constituţie şi atunci când am fost ales, peste 6 milioane de români mi-au dat votul ca să fac treaba ca la carte, iar cartea este Constituţia. În Constituţie scrie foarte clar că trebuie să stau până predau mandatul preşedintelui nou ales. Cred că am lămurit cu asta toată discuţia”, a declarat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis, al cărui mandat s-a încheiat oficial la 21 decembrie, a rămas la Palatul Cotroceni după decizia Curții Constituționale (CCR) de a anula alegerile prezidențiale de anul trecut.

Potrivit Constituției, dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

În acest caz, funcția de președinte interimar ar fi exercitată de Ilie Bolojan, președinte al Senatului în acest moment.

Procedura suspendării și demiterii președintelui României

Potrivit Constituției României, președintele României răspunde pentru încălcarea gravă a Constituției (art. 95) și pentru fapte de înaltă trădare (art. 96).

În ceea ce privește fapta de încălcare gravă a Constituției, președintele poate fi suspendat de parlament, într-o primă etapă, și demis, prin referendum, într-o a doua etapă.

În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută (art. 95 din Constituție).

Declanșarea procedurii de suspendare în Parlament pentru încălcarea gravă a Constituției

Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui.

În Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se arată că propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, în cazul săvârșirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcută de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului (art. 82).

Birourile permanente comunică neîntârziat această propunere Președintelui României, precizându-se totodată data și locul la care are loc ședința comună a Camerelor.

Președintele care conduce ședința comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcție și ascultarea explicațiilor Președintelui României, consultă deputații și senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituțională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaților și senatorilor. (art. 83 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului).

În cazul în care s-a apreciat că datele pentru sesizarea Curții sunt suficiente, propunerea de suspendare se trimite de îndată Curții Constituționale spre consultare, menționându-se și termenul până la care aceasta trebuie să se pronunțe.

Avizul consultativ al Curții Constituționale (CCR)

Potrivit art. 42 și 43 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, CCR dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, în urma dezbaterii propunerii de suspendare și a dovezilor prezentate.

Curtea Constituțională a definit noțiunea de ‘faptă de încălcare gravă a Constituției’ în avizul său privind suspendarea președintelui din 5 aprilie 2007 (Aviz consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, Traian Băsescu). Curtea a apreciat astfel că pot fi considerate ‘fapte grave de încălcare a prevederilor Constituției acele acte de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Președintele României ar împiedica funcționarea autorităților publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile și libertățile cetățenilor, ar tulbura ordinea constituțională ori ar urmări schimbarea ordinii constituționale sau alte fapte de aceeași natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare’, conform https://www.ccr.ro/.

Avizul Curții Constituționale se comunică președinților celor două Camere și Președintelui României.

Ședință comună a Camerelor după avizul Curții Constituționale

În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curții Constituționale, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședință comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcție. (art. 83 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului)

La dezbateri este invitat și Președintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicații asupra faptelor ce i se impută.

Hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, votul fiind secret, cu bile.

Hotărârea adoptată de parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcție a Președintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore. (art. 85 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului)

Suspendarea președintelui – etapa referendumului

Potrivit art. 95, alineat (1) din Constituție, ‘dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui’.

Dacă propunerea de suspendare din funcție a fost aprobată, hotărârea se trimite Guvernului în vederea inițierii proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea președintelui. (art. 85 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului)

Conform Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, referendumul pentru demiterea Președintelui României este obligatoriu și se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, în condițiile prevăzute de art. 95 din Constituție. (art. 8 din Legea nr. 3/2000)

Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin ‘DA’ sau ‘NU’ la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: ‘Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?’. (art. 9 din Legea nr. 3/2000)

Demiterea Președintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale. (art. 10 din Legea nr. 3/2000)

Stabilirea valabilității referendumului de către Curtea Constituțională

Potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, rezultatele referendumului de demitere, centralizate la nivel național de către Biroul Electoral Central, se înaintează Curții Constituționale, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia. (art. 46 din Legea Curții Constituționale nr. 47/1992).

Pentru a se pronunța cu privire la rezultatul referendumului, Curtea poate cere informații de la autoritățile publice. De asemenea, Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curții Constituționale, informări asupra fazelor și operațiunilor de desfășurare a referendumului.

Plenul Curții Constituționale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilității referendumului, stabilind dacă a fost respectată procedura pentru organizarea și desfășurarea acestuia. (art. 47 din Legea Curții Constituționale nr. 47/1992)

Înaintea publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Curții Constituționale privind rezultatul referendumului, aceasta se prezintă Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună.

Suspendarea președintelui pentru fapte de înaltă trădare

În ceea ce privește faptele de înaltă trădare pentru care președintele poate fi pus sub acuzare, art. 96, alin. (1) din Constituție prevede că Senatul și Camera Deputaților, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.

Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României, pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.

De la data punerii sub acuzare și până la data demiterii, președintele este suspendat de drept. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare (art. 96, alin. (3) și (4).