Copii exploatați pentru cerșetorie. Autoturism de lux pentru transportul unui copil care cerșea într-un scaun cu rotile

În spatele unor persoane care cerșesc se află, de multe ori, rețele care profită de mila oamenilor. Un caz recent din Capitală a stârnit revoltă: o femeie a luat un copil care cerșea într-un scaun cu rotile cu un autoturism de lux. Autoritățile spun că astfel de situații sunt mai frecvente decât par și avertizează că banii ajung adesea la cei care exploatează persoane vulnerabile.

Tânăra care cerșea într-un scaun cu rotile a fost identificată de polițiștii locali ai Sectorului 6 într-o intersecție din Capitală. La câţiva metri distanță o aștepta mama ei, într-o mașină de lux. Cele două veniseră din județul Bacău pentru a cerși în București.

Andrei Mihăilescu – director adjunct, Poliţia Locală Sector 6: La câțiva metri, o doamnă într-un autoturism de lux stând la aer condiționat cu motorul pornit, iar fiica, câțiva metri mai departe, cerșea în scaun cu rotile.

După ce a fost legitimată, tânăra s-a ridicat din scaunul cu rotile și a urcat fără ajutor în mașină. Polițiștii spun că astfel de cazuri nu sunt izolate.

Unii cerșetori pretind că au dizabilități sau folosesc copii mici pentru a stârni compasiunea trecătorilor. Potrivit oamenilor legii, mulți sunt controlați de rețele care îi duc dimineața în zone aglomerate și îi recuperează seara, pentru a le lua banii.

Remus Olaru – şef serviciu intervenţie, Poliţia Locală Sector 6: Un adolescent care cerșea ne-a mărturisit că a câștigat 300 de lei într-o oră.

Vasile Zelca – preşedinte SNPPC: Este foarte greu să demonstrezi un astfel de dosar penal pentru că în primul rând avem nevoie de mărturia persoanei exploatate, care este învățată de capii rețelelor să spună că cerșește pentru dânsa. Îți trebuie declarația persoanei care este exploatată, de fapt, de acești infractori.

În Capitală, polițiștii au în evidență în jur de 8.000 de cerșetori. Dintre aceștia, un sfert vin din alte județe ale țării doar pe perioada verii. Amenzile pentru cerșetorie sunt între 100 și 500 de lei. În realitate, nimeni nu le plătește. 

Autoritățile spun că intervențiile sunt îngreunate deoarece multe dintre persoanele implicate nu au acte de identitate sau bunuri care să poată fi executate în urma sancțiunilor.