Ce este Muntele Târnăcopului, instalația secretă din Iran despre care Trump spune că SUA o vor ataca „foarte curând”

Președintele Donald Trump continuă să susțină că Statele Unite vor ataca instalația iraniană cunoscută sub numele de Muntele Târnăcopului, readucând în atenție presupusul sit nuclear subteran unde Israelul crede că Teheranul a depozitat o parte din stocul său de uraniu îmbogățit și centrifuge avansate pentru îmbogățirea uraniului, notează CNN.

„Foarte probabil vom lovi acea zonă destul de curând. Și nu pot face absolut nimic pentru a ne opri”, a declarat Trump marți.

Ca reacție, Teheranul a avertizat că orice atac american asupra instalațiilor nucleare iraniene va fi considerat o extindere a războiului în regiune, potrivit presei de stat iraniene, citate miercuri dimineață.

Ce este Muntele Târnăcopului

Muntele Târnăcopului este o instalație puternic fortificată, situată adânc sub pământ, în centrul Iranului, la aproximativ 1,6 kilometri sud de instalația de îmbogățire a uraniului de la Natanz, care a fost anterior bombardată de Statele Unite și Israel. Din acest motiv, reprezintă o țintă extrem de dificilă atât pentru atacuri aeriene, cât și pentru eventuale operațiuni terestre.

Complexul este îngropat la o adâncime de cel puțin 100 de metri sub un munte numit Kuh-e Kolang Gaz La.

Construcția instalației a început în 2020. La acea vreme, Iranul a notificat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organism al ONU, că aceasta urma să fie folosită pentru asamblarea centrifugelor necesare producerii combustibilului nuclear.

Instalația este în mare parte învăluită în mister. Nu există planuri publice ale complexului, iar experții își bazează concluziile în principal pe analiza imaginilor din satelit.

Potrivit unui raport recent al Institutului pentru Știință și Securitate Internațională (ISIS), imaginile arată că instalația dispune de mai multe complexe de tuneluri, un perimetru de securitate extins și intrări consolidate cu beton pentru a rezista unor eventuale bombardamente aeriene. Se crede că instalația nu este încă operațională, lucrările fiind încă în desfășurare.

Aceste lucrări s-ar fi intensificat în ultimul an, după ce Israelul și SUA au atacat alte instalații nucleare iraniene în iunie 2025. Printre obiectivele lovite s-a aflat și complexul de îmbogățire a uraniului de la Natanz, situat la doar câțiva kilometri de Muntele Târnăcopului.

Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), există mai multe explicații posibile pentru această activitate intensificată:

• Iranul ar putea construi centrifuge, așa cum a declarat oficial ONU;
• ar putea transfera aici activitățile desfășurate anterior în instalațiile distruse;
• ar putea amenaja în secret o instalație destinată îmbogățirii uraniului, un element esențial pentru fabricarea armelor nucleare.

Există uraniu îmbogățit în această instalație?

Serviciile de informații israeliene cred că Iranul a mutat o parte din stocul său de uraniu îmbogățit și centrifugele avansate în Muntele Târnăcopului după atacurile din iunie anul trecut, potrivit unei surse israeliene familiarizate cu situația, citată de CNN.

În timpul războiului de 12 zile, Israelul a lovit trei instalații nucleare iraniene importante – Natanz, Isfahan și Fordow – și a ucis mai mulți oameni de știință implicați în cercetarea și dezvoltarea programului nuclear.

Statele Unite s-au alăturat conflictului spre final, bombardând aceleași trei obiective cu bombe mult mai puternice. După aceste atacuri, Trump a susținut că programul nuclear iranian fusese „complet distrus”.

Cu toate acestea, nici SUA și nici Israelul nu au atacat Muntele Târnăcopului.

Ulterior, evaluările serviciilor de informații americane și ale ONU au indicat că anumite componente ale programului nuclear iranian au rămas intacte, deși au fost afectate.

De atunci, atât SUA, cât și Israelul urmăresc fie să determine Iranul să renunțe la stocul său de aproape 450 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, fie să îl confişte.

CNN a relatat anterior că Iranul și-a intensificat semnificativ măsurile de protejare a acestui stoc, prăbușind intenționat tuneluri de acces și amplasând mine explozive la intrări.

Întrebat marți dacă Iranul a mutat centrifugele avansate în Muntele Târnăcopului, Trump a părut să minimalizeze informațiile furnizate de Israel, afirmând: „Nu avem nicio confirmare oficială în acest sens”.

La începutul lunii iulie, o sursă importantă din domeniul securității de la Teheran a declarat pentru CNN că afirmațiile privind desfășurarea unor activități nucleare în Muntele Târnăcopului sunt false.

Iranul continuă să susțină că programul său nuclear are exclusiv scopuri pașnice, destinate producerii de energie, și că intenționează să construiască noi centrale nucleare pentru a acoperi necesarul intern de electricitate și pentru a putea exporta cantități mai mari de petrol.

Ar putea fi atacată instalația de către SUA și Israel?

Opiniile analiștilor sunt împărțite.

Andrea Stricker, expertă în neproliferare nucleară, a declarat pentru CNN că Trump ar trebui să ordone neutralizarea instalației pentru a împiedica Iranul să își refacă capacitățile de îmbogățire a uraniului sau de dezvoltare a armelor nucleare și să împiedice accesul la miile de centrifuge care reprezintă ceea ce a mai rămas din programul său nuclear.

Deși o operațiune terestră ar fi extrem de dificilă, raportul ISIS identifică mai multe vulnerabilități ale complexului.

Instalația are nevoie de sisteme de ventilație, încălzire și răcire, alimentare cu energie electrică, aprovizionare și personal, toate acestea reprezentând puncte slabe pe care Statele Unite și Israelul le-ar putea exploata.

Totuși, loviturile aeriene s-ar putea să nu producă efectul dorit, deoarece partea principală a instalației este probabil îngropată la o adâncime foarte mare.

James Acton, coordonator al programului privind politica nucleară din cadrul Carnegie Endowment, a scris pe platforma X că se îndoiește că Statele Unite ar putea face mult mai mult decât să prăbușească tunelurile de acces către instalație.

„Acest lucru nu schimbă fundamental situația”, a concluzionat Acton.