România și Serbia au semnat un memorandum pentru schimb de informații privind „Porțile de Fier 3”. Ilie Bolojan: „Energia a devenit un aspect de securitate”

România și Serbia au semnat un memorandum de înțelegere care va permite schimbul de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3, cunoscut ca ”Porțile de Fier 3”. Documentul a fost semnat în urma întrevederii bilaterale dintre premierul Ilie Bolojan și ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović.

Șeful Guvernului a subliniat că România și Serbia au o experiență îndelungată de colaborare în domeniul energetic, exemplul cel mai important fiind complexele hidroenergetice Porțile de Fier I și II.

„România și Serbia au o istorie lungă de cooperare în domeniul energiei. Proiectele de la Porțile de Fier I și II sunt proiecte construite împreună, care funcționează de zeci de ani și care sunt importante pentru ambele țări”, a declarat Ilie Bolojan.

Un nou proiect energetic comun

Premierul a precizat că memorandumul nu reprezintă încă o decizie privind realizarea investiției, ci creează cadrul necesar pentru analizarea proiectului și a efectelor sale.

„Astăzi deschidem discuția despre un posibil nou proiect. Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea”, a afirmat premierul.

Ilie Bolojan a arătat că investițiile în energie au devenit esențiale atât pentru securitatea națională, cât și pentru competitivitatea economiei și nivelul de trai al populației.

„Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc, direct sau indirect, în costurile suportate de cetățeni”, a spus șeful Guvernului.

Rolul centralelor cu acumulare prin pompaj

Premierul a explicat că astfel de centrale pot contribui la echilibrarea sistemului energetic, prin stocarea energiei în perioadele în care producția este mai mare decât consumul.

„Avem nevoie, în același timp, de capacități care să poată echilibra sistemul atunci când producția variază. Centralele cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, investiția ar putea contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă a energiei produse.

„Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă a energiei pe care o producem. Djerdap 3 este, din această perspectivă, un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea”, a adăugat premierul.

Condițiile României pentru dezvoltarea proiectului

Ilie Bolojan a subliniat că proiectul trebuie să fie compatibil cu funcționarea hidrocentralelor Porțile de Fier I și II și să nu afecteze comunitățile riverane sau navigația pe Dunăre.

„Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a precizat premierul.

Șeful Guvernului a arătat că România își dorește consolidarea cooperării energetice cu Serbia, în condițiile în care cele două țări au infrastructură și interese comune.

„România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitatea energetică și competitivitatea economiilor noastre”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul le-a mulțumit oficialilor sârbi pentru disponibilitatea de a continua dialogul.

„Îi mulțumesc doamnei ministru și colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog și pentru cooperare. Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună în proiecte energetice importante”, a conchis Ilie Bolojan.

La rândul său, ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, a mulțumit României pentru sprijinul acordat Serbiei pe parcursul său de integrare europeană, precizând că, până în prezent, comisia tehnică româno-sârbă a avut 104 sesiuni de lucru, cea mai recentă în septembrie 2025.

‘Documentul pe care îl semnăm astăzi reprezintă un pas înainte important în continuare a cooperării noastre, un pilon esențial al asigurării securității energetice pentru cetățeni noștri, pentru economiile țările noastre. Proiectul reprezintă o inițiativă strategică ce va plasa regiunea noastră într-o poziție mult mai avantajoasă pe piața din Europa de Est. Această hidrocentrală va putea integra o capacitate mai mare de energie regenerabilă, sprijinind astfel tranziția energetică și promovarea unui sector energetic mai curat. Atunci când va fi construită, Djerdap 3 va deveni cea mai mare facilitate de stocare în această parte a Europei, dacă nu chiar cea mai mare din Europa. De aceea, în acest sens suntem încântați să putem coopera cu România la acest proiect transfrontalier de importanță majoră‘, a spus Dubravka Dedovic Handanovic.

Aceasta a menționat că, pe parcursul acestui an, Serbia va realiza ‘o planificare de alimentare și tehnică pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect’.

Ministrul Mineritului și Energiei de la Belgrad a adăugat că ‘Djerdap 3 sau Porțile de Fier III, așa cum îi spunem, este elaborat în conformitate cu Acordul strategic privind cooperarea în domeniul energetic semnat între Serbia și Statele Unite, care a intrat în vigoare martie 2025’.

Ea a precizat că, deja, a fost lansat un apel de proiecte în acest sens pentru companiile care doresc să participe la construcția hidrocentralei, până în prezent șase companii înscriindu-se în procesul care este în derulare.

‘Serbia și România au început un nou demers de cooperare în sector energetic prin semnarea Memorandumului de înțelegere pentru construcția interconectorului Serbia-România, cu o capacitate de minim 1,6 metri cubi pe an. De asemenea, avem o înțelegere între companiile naționale de producția a gazelor din cele două țări și pe parcursul următoarelor zece luni intenționăm să finalizăm o conductă de 31,6 km de la Mokrin până la granița cu România. Asta va permite conectarea Serbiei la coridorul de gaze BRUA’, a mai spus Dubravka Dedovic Handanovic.