Lupta tinerilor pentru un loc de muncă: CV-uri trimise în masă, răspunsuri tot mai rare și o concurență care explodează

Pentru mulți tineri români, găsirea unui loc de muncă începe să semene cu un examen la care se înscriu zeci de candidați pentru un singur loc. CV-uri trimise în masă, răspunsuri tot mai rare și o concurență care explodează. După ani în care companiile se plângeau că nu găsesc oameni, în 2026 balanța începe să se încline în sens invers.

Numărul ofertelor de angajare publicate pe marile platforme de recrutare a scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru al anului, până la puțin peste 40.000 de posturi. În același timp, românii au trimis peste 3 milioane de aplicații, iar numărul mediu de candidați pentru fiecare job s-a dublat, de la aproximativ 40 la aproape 80 de persoane.

Șomaj ridicat în rândul tinerilor

Pentru tineri, situația este și mai complicată. România continuă să aibă una dintre cele mai mari probleme din Uniunea Europeană când vine vorba de integrarea tinerilor pe piața muncii. Aproape 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani nu au un loc de muncă și nici nu urmează o formă de educație sau formare profesională, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

În paralel, șomajul în rândul tinerilor rămâne alarmant. La finalul lui 2025, rata șomajului pentru categoria sub 25 de ani a ajuns la 28,2%, aproape dublu față de media Uniunii Europene, de 15,1%.

Tot mai puține joburi disponibile

Datele Institutului Național de Statistică confirmă răcirea pieței. România avea în primul trimestru din 2026 cu aproximativ 60.000 de salariați mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, cele mai mari pierderi fiind în industrie, unul dintre sectoarele care angajau masiv tineri și muncitori la început de carieră.

Salariile cresc, dar teama rămâne

Paradoxal, salariile cresc. Salariul mediu net a urcat la 5.938 de lei, iar salariul minim brut va ajunge la 4.325 de lei de la 1 iulie. Însă pentru mulți tineri problema nu mai este cât câștigă, ci dacă reușesc să obțină un loc de muncă stabil.

Specialiștii observă și fenomenul „job hugging”. Angajații preferă să rămână în actualul loc de muncă, chiar dacă nu sunt complet mulțumiți, de teama unei piețe tot mai nesigure. În același timp, aproape 80% dintre cei care își caută un job spun că salariul este principalul criteriu în alegerea unui angajator.

Există însă și domenii unde cererea rămâne ridicată. Companiile continuă să caute ingineri, programatori, contabili și specialiști tehnici, în timp ce inteligența artificială schimbă rapid atât procesul de recrutare, cât și competențele cerute pe piață. Experții spun că adaptarea și specializarea vor face diferența între candidați în următorii ani.

Mesajul este clar: piața muncii nu se închide, dar devine mai selectivă. Iar pentru generația tânără, diploma nu mai este suficientă. Într-o economie în care un singur post poate atrage zeci de CV-uri, avantajul îl vor avea cei care învață mai repede, se adaptează și dobândesc competențe pe care tehnologia nu le poate înlocui ușor.