Au mai rămas două zile pentru un eveniment, ”primul în 70 de ani”, la Casa Europei din Paris

Turiștii aflați în trecere prin capitala Franței, alături localnici – români, dar și europeni deopotrivă-, sau pur și simplu vizitatori de orice fel, din zonă sau din lumea largă, mai au la dispoziție doar două zile pentru un eveniment cu adevărat memorabil.

Este vorba de o lume în miniatură, cu reverberații pentru o lume extinsă în spirit artistic, deschisă oricui prețuiește cu adevărat principiul universal ”unitate în diversitate”.

Azi și mâine, această mică oază românească și europeană deopotrivă este o invitație puternică adresată oricui crede în valoarea neprețuită a identității, fie ea individuale sau naționale, care se îmbină într-o armonie desăvârșită cu marele tablou al universalității, la care facem deseori referire când vorbim, bunăoară, de opera marelui artist Constantin Brâncuși.

O mică expoziție, într-o lume atât de mare, poate să nu pară mare lucru, la prima vedere. Dar dacă ea are loc în ”orașul luminilor”, adică acolo unde și-a împlinit desăvîrșirea sculpturală cel cunoscut lumii noastre azi drept ”titanul din Hobița Gorjului”, și nu oriunde, ci în La Maison de l’Europe de Paris, adică și în ”casa noastră” de cetățeni europeni, pe deasupra și cu un motiv fără egal în ultimii 70 de ani, după cum a spus Michel Derdevet, președintele Maison de l’Europe de Paris, atunci poate că nu e puțin lucru…

Trei artiști, trei generații, aceeași pasiune

Și nu e puțin, deoarece, până pe 6 iunie inclusiv, Casa Europei din Paris a acceptat să celebreze unitatea în diversitate a Europei, și în acest fel: al unei expoziții, mici ca spațiu și foarte mari în spirit și creativitate, unde sunt expuse, în premieră, lucrările a trei artiști români din generații diferite:

 Ion Nedelcu, cunoscut în lumea artistica drept NED, scenograf și pictor. În lucrările sale se vede inspirația teatrală prin personaje misterioase și energia lor dramatică.

Rodica Benintendi a reprezentat România la Expoziția Universală de la Dubai, din 2020, și la cea organizată în 2025 la Osaka. De-a lungul carierei a primit numeroase premii si aprecieri. George Zlotescu, fost elev al pictorului francez Andre Lhote, trecut în neființă în 1983, dar încă în viață prin lucrările expuse alături de cei doi artiști menționați mai înainte.

„Frissons”. Fior. Cutremur interior. Vibrație

”Evenimentul are o semnificație care depășește cadrul unei expoziții de pictură. El se înscrie în seria manifestărilor dedicate celor 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și aduce cultura română într-un spațiu emblematic pentru promovarea valorilor europene. Maison de l’Europe de Paris nu este doar o sală de expoziție. Este un loc simbolic, un spațiu al dialogului, al ideilor, al memoriei comune și al apartenenței. Faptul că arta românească este prezentă aici, în această formulă, confirmă încă o dată că România este și o parte a Europei culturale, sensibile, creative.

„Frissons”. Fior. Cutremur interior. Vibrație. Acel moment în care arta trece dincolo de privire și ajunge direct în corp, în memorie, în neliniște, în bucuria de a fi! Titlul expoziției foarte inspirat este cheia privirii pentru întregul eveniment”, a scris Ada Vertan, producătoare de film, pe pagina sa de Facebook.

Dar de ce-ar mai fi arta, în astfel de vremuri tulburi, o alegere?

Răspunsul la întrebarea de mai sus l-a oferit, la Radio România Internațional, Dorin Ilie, director de imagine la France Télévisions și membru al juriului SIMFEST, Festivalul Internațional de Film și Televiziune de la Târgu Mureș, ”unul dintre inițiatorii esențiali ai acestui proiect, omul care a funcționat ca liant între artiști, instituții și comunitate”, potrivit Adei Vertan, producătoare de film: ”Dacă situațiile geopolitice la ora actuală sunt destul de complicate la ora actuală, în Europa și în lume, părerea mea este că arta, cultura sunt singurele capabile să reunească această fenomenală construcție a Europei și să n-o distrugă. Astăzi, este necesar ca măcar prin artă și cultură, chiar și prin evenimente sportive, să reușim să betonăm această construcție a Europei, din care facem parte. Și facem parte, cum spun francezii, depuis la création du mondede la nașterea lumii”, a declarat Dorin Ilie la Radio România Internațional.

Despre Dorin Ilie și mai ales despre rolul său în această ”mică Românie” cu suflet de lume mare deschisă până pe 6 iunie, la Casa Europei din Paris, a scris pe larg Ana Bertan, cunoscută producătoare în industria cinematografică:

”Profilul său profesional explică, într-o anumită măsură, coerența vizuală și forța simbolică a evenimentului. Dorin Ilie nu vine doar din zona televiziunii, ci dintr-o cultură profundă a imaginii: știe cum se construiește un cadru, cum se creează atmosferă, cum se aduce o poveste în fața publicului și cum se transformă o întâlnire artistică într-un eveniment memorabil.

Experiența sa în televiziunea franceză și implicarea în jurizarea unui festival internațional de film și televiziune îi conferă o dublă perspectivă: rigoarea profesionistului de imagine și intuiția omului care înțelege impactul cultural al unei povești bine spuse. În cazul expoziției „Frissons”, această dublă competență se simte în felul în care evenimentul a fost construit nu doar ca expunere de artă, ci ca experiență culturală completă.

Rolul său nu pare să fi fost unul pur organizatoric, ci unul de viziune și de mediere culturală. El a intuit potențialul acestei întâlniri, a creat punți, a pus în mișcare energii și a transformat o idee într-un eveniment cu anvergură. Într-o lume culturală în care multe proiecte se pierd între intenție și realizare, asemenea oameni sunt decisivi. Ei sunt cei care văd legăturile înainte ca ele să devină evidente. Cei care aduc la aceeași masă artiști, instituții, diplomați, public și presă. Cei care înțeleg că promovarea culturii nu înseamnă doar afișe și comunicate, ci încredere, relații, timing, generozitate și tenacitate.

Dorin Ilie pare să fi fost exact acest tip de catalizator. Nu întâmplător, gazdele de la Maison de l’Europe l-au numit public „l’âme de la rencontre” — sufletul întâlnirii. Această expresie spune, de fapt, foarte mult. Pentru că o expoziție nu are nevoie doar de spațiu, lucrări și invitați. Are nevoie de suflet. De cineva care să îi dea coerență, intensitate și direcție. În cazul „Frissons”, această energie de legătură este vizibilă nu doar în selecția artiștilor, ci și în atmosfera vernisajului”, a scris Ana Vertan pe pagina ei de socializare,  prezentând în detaliu propria perspectivă despre ce se întâmplă în aceste zile, în Casa Europei din Paris: