Președintele Finlandei: Europa are mai multă nevoie de Ucraina din punct de vedere militar decât invers

Europa are probabil mai multă nevoie de Ucraina decât invers în materie de apărare şi, prin urmare, ar trebui să-şi pună întrebări despre apartenenţa acesteia la Uniunea Europeană şi NATO, a declarat marţi preşedintele finlandez Alexander Stubb, relatează AFP.

“Mai degrabă decât să credem că Ucraina are nevoie de Europa, poate ar trebui să ne gândim că noi, în Europa, avem mai multă nevoie de Ucraina. Este cea mai mare, cea mai eficientă şi cea mai modernă armată din Europa”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său eston, Alar Karis.

Europa şi-a consolidat capacităţile de apărare în faţa invaziei ruse în Ucraina, care durează deja de peste patru ani, şi a “atacurilor hibride” imputate Moscovei împotriva ţărilor europene, în special prezumtive acte de sabotaj, de dezinformare şi incidente implicând drone.

“Trebuie să începem să ne întrebăm serios în ce măsură Europa are cu adevărat nevoie de Ucraina, fie că este vorba de aderarea acesteia la UE sau la NATO”, a adăugat Stubb.

Lideri europeni au temperat recent avântul Kievului privind aderarea rapidă a Ucrainei la UE, în pofida apelurilor insistente ale preşedintelui său, Volodimir Zelenski.

Kievul presează partenerii europeni să accelereze aderarea sa la UE, după ce Ucraina a obţinut oficial statutul de ţară candidată în decembrie 2023.

Cât priveşte NATO, preşedintele american Donald Trump se opune aderării Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.

Referitor la conflictul din Ucraina, preşedintele finlandez a apreciat că “în ultimele patru luni, Ucraina s-a descurcat mult mai bine decât Rusia”.

“Numărul soldaţilor morţi şi răniţi a crescut la 30.000-35.000 pe lună de partea rusă, cu un raport al pierderilor de 1 ucrainean la 5 ruşi”, declară el.

În plus, “Ucraina are de acum capacitatea de a lansa mai multe rachete şi drone asupra Rusiei decât invers. Ritmul în care avansează Rusia este în realitate minim, cu un cost de aproximativ 250 de morţi pe kilometru pătrat”, a adăugat preşedintele finlandez.

În acelaşi timp, cei doi preşedinţi au admis că unele livrări de echipamente din SUA în Europa sunt întârziate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters.

Preşedintele finlandez a afirmat că o parte din stocurile americane sunt livrate în alte părţi din cauza războiului din Iran, dar nu consideră că ar fi ceva îngrijorător pentru Finlanda.

La rândul său, liderul Estoniei a declarat că ţara sa a fost informată cu privire la întârzierile legate de sistemele de rachete HIMARS.

“Este un semnal că atât în Estonia, cât şi în Europa în general ar trebui să ne dezvoltăm industria de apărare mult, mult mai repede”, a declarat Alar Karis.

Aşa cum a relatat Reuters în 16 aprilie, citând surse familiarizate cu această problemă, oficiali americani i-au informat pe unii dintre omologii lor europeni, inclusiv din ţările baltice şi din Scandinavia, că unele livrări de arme contractate anterior vor fi probabil amânate, întrucât războiul din Orientul Mijlociu epuizează stocurile de armament.

sursa Agerpres