Termenul limită pentru încetarea focului se apropia de sfârșit, iar Air Force Two staționa pe pista bazei militare Joint Base Andrews, în așteptarea plecării programate a vicepreședintelui SUA, JD Vance, în Pakistan pentru următoarea rundă de negocieri. Însă Administrația Trump se confrunta cu o dilemă: tăcerea aproape totală din partea iranienilor, potrivit unei analize CNN.
În zilele precedente, SUA trimiseseră Iranului o listă cu punctele generale ale acordului pe care doreau ca iranienii să le accepte înainte de următoarea rundă de negocieri. Dar au trecut zile fără ca SUA să primească un răspuns, ceea ce a stârnit suspiciuni cu privire la rezultatele pe care JD Vance și ceilalți le-ar putea avea în Pakistan, unde se îndreptau pentru discuțiile față în față planificate, potrivit a trei oficiali apropiați situației.
În timp ce Trump se întâlnea marți la Casa Albă cu JD Vance, secretarul de stat american Marco Rubio, secretarul american al apărării Pete Hegseth, șeful Statului Major Interarme al SUA Dan Caine și directorul CIA John Ratcliffe, Administrația Trump nu primise încă niciun răspuns din partea iranienilor. Oficialii îl îndemnaseră pe principalul mediator din Pakistan, mareșalul Asim Munir, să obțină măcar un răspuns înainte ca Vance să se îmbarce la bordul avionului Air Force Two.
Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, nu se întâmplase nimic.
La Casa Albă, principalii consilieri ai lui Trump sunt de părere că unul dintre motivele principale pentru care nu au primit un răspuns îl constituie disensiunile din cadrul actualei conduceri iraniene, această concluzie bazându-se parțial pe informațiile transmise de intermediarii pakistanezi, potrivit celor trei oficiali.
Impresia Administrației Trump este că iranienii nu au ajuns la un consens cu privire la poziția lor sau la câtă putere să acorde negociatorilor în ceea ce privește îmbogățirea uraniului și stocul actual de uraniu îmbogățit al țării — un punct de blocaj major în negocierile de pace.
Statele Unite consideră că una dintre complicații constă în faptul că nu se știe dacă noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, le oferă subordonaților săi instrucțiuni clare sau dacă aceștia sunt nevoiți să ghicească ce dorește el, fără instrucțiuni specifice.
Oficialii americani consideră că eforturile sale de a rămâne ascuns au perturbat discuțiile interne din cadrul guvernului iranian.
În ciuda acestor obstacole semnificative, un oficial a afirmat că există încă o șansă ca negociatorii americani și iranieni să se întâlnească în curând. Însă nu este deloc sigur dacă și când se va întâmpla acest lucru.
În loc să reia atacurile militare, Donald Trump a optat pentru prelungirea armistițiului cu Iranul, cu puțin înainte de expirarea acestuia. De data aceasta, el nu a specificat o dată de încheiere. Trump, care i-a calificat pe oficialii guvernului iranian ca fiind „grav divizați” într-o postare de după-amiază pe Truth Social prin care prelungea armistițiul, rămâne dornic să găsească o soluție diplomatică la război, fiind reticent să reaprindă un conflict nepopular pe care a afirmat că SUA l-au câștigat deja.
Cu toate acestea, eșecul negocierilor, cel puțin pentru moment, subliniază dificultățile cu care Trump se confruntă în continuare în încercarea sa de a ajunge la un acord care să îi satisfacă numeroasele cerințe.
Iranul a insistat public ca Trump să ridice blocada asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz înainte ca Teheranul să se angajeze într-o nouă rundă de negocieri. Trump a respins cererea. „Nu vom deschide strâmtoarea până când nu vom avea un acord final”, a declarat el marți dimineață la CNBC.
Într-o întâlnire din după-amiaza aceleiași zile, Trump și restul grupului au hotărât să prelungească armistițiul care, potrivit mediatorilor pakistanezi, urma să expire în doar câteva ore, deși Trump sugerase că, în opinia sa, acesta ar fi valabil până miercuri seara, ora Washingtonului. Teoretic, această măsură ar putea oferi Iranului mai mult timp pentru a ajunge la un consens în jurul unei poziții unice, cu aprobarea lui Khamenei, deși oficialii au afirmat că nu există prea multe garanții în acest sens.
Oficialii au spus că o vizită ar putea fi organizată rapid dacă primesc semnale că Iranul este pregătit să revină la masa negocierilor. Atât SUA, cât și Teheranul vor avea de suferit din punct de vedere economic atâta timp cât strâmtoarea rămâne efectiv închisă, ceea ce îi determină pe unii oficiali din regiune să spere că ambele părți sunt motivate să ajungă la o soluție cât mai curând posibil.
Oficialii pakistanezi, care s-au străduit marți să convingă Iranul să se alăture negocierilor, îl încurajau în același timp pe Trump să prelungească armistițiul. Pe măsură ce termenul de expirare se apropia, Trump a decis să „prelungească armistițiul până în momentul în care propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”.
Oficialii iranieni par să nu fie impresionați.
„Prelungirea armistițiului de către Trump nu înseamnă nimic”, a declarat Mahdi Mohammadi, consilier al președintelui Parlamentului iranian Ghalibaf, care a condus delegația iraniană de negociere. „Partea învinsă nu poate dicta condiții. Continuarea asediului nu este diferită de bombardament și trebuie întâmpinată cu o reacție militară.”
Anunțul lui Trump că armistițiul va rămâne în vigoare a pus capăt unei zile marcate de incertitudine, care a început cu o declarație a lui Trump potrivit căreia „se aștepta să bombardeze” din nou Iranul în viitorul apropiat.
Totuși, fără un nou termen limită, consilierii lui Trump l-au avertizat în privat pe președinte că reducerea presiunii ar putea permite Iranului să prelungească negocierile, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile.
Negociatorii sperau cel puțin să ajungă la un acord-cadru între SUA și Iran în această săptămână. Oficialii americani sperau că acest lucru ar fi dus la discuții mai detaliate în următoarele săptămâni cu privire la aspectele mai fine ale unui acord.
Această abordare a avut însă și critici, care au avertizat că Iranul ar putea trage de timp prin prelungirea discuțiilor, în timp ce dezgroapă unele dintre sistemele sale de rachete îngropate pe parcursul războiului.
O serie de puncte critice – inclusiv capacitatea viitoare a Iranului de a îmbogăți uraniu, ce se va întâmpla cu stocul său de uraniu puternic îmbogățit și ce sancțiuni împotriva țării vor fi ridicate – rămân nerezolvate, potrivit unor persoane familiarizate cu negocierile.
Flexibilitatea fiecărei părți în ceea ce privește condițiile sale va dicta, în cele din urmă, dacă se poate ajunge la un acord. Pentru Trump, o condiție imperativă este să nu accepte un acord care ar putea fi asemănat cu Planul de acțiune comun cuprinzător din era Obama, un acord nuclear cu Iranul din care Trump s-a retras în 2018 și pe care l-a ridiculizat în mod continuu ca fiind slab.
În ultimele câteva zile, Trump s-a arătat optimist cu privire la obținerea unui acord superior bazat pe abilitățile sale de negociere, afirmând chiar marți că ar fi „câștigat războiul din Vietnam foarte repede” dacă ar fi fost președinte la acea vreme.
„Ce cred eu este că vom ajunge la un acord excelent”, a insistat el. „Cred că nu au de ales. Le-am distrus marina, le-am distrus forțele aeriene, le-am eliminat liderii, sincer, ceea ce complică lucrurile într-un fel.”
Câteva ore mai târziu, în timp ce îi onora pe sportivii universitari din Sala de Mese de Stat, Trump a fost neobișnuit de tăcut cu privire la război în timpul discursului său, făcând cu mâna reporterilor care au încercat să pună întrebări despre război înainte de a părăsi sala.
Urmărește-ne pe Google News
