Teatrul, sărbătorit la 27 martie, este o artă practicată încă din Antichitate

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, veche artă practicată în diverse forme și formule încă din antichitate.

Termenul vine din greacă: Theatron, “Loc de privit”. În Grecia, teatrul se practica de regulă în amfiteatre, “amphi teatron”, adică un loc în care puteai privi de jur împrejur.

Actori puteau fi doar bărbații. Prin urmare, dacă se juca o scenă din Iliada în care apărea și Elena din Troia, aceasta era bărbat. Astfel, cea mai frumoasă femeie din lume avea păr pe piept și barba dichisită cu ulei de măsline.

De obicei, piesele se încheiau cu celebra apariție în mașină, o macara improvizată, a zeului care rezolva conflictul și dădea verdictul. “Deus ex machina” sau, pe grecește – “apo mekhanes theos“.

Și chiar în cazul în care judecătorul era Afrodita, zeița frumuseții, apărea tot un bărbos sumar spălat și mirosind a brânză de capră.

Navigând spre epoca lui Shakespeare, vă amintim scena din Hamlet în care actorii ajung la Curtea regală, iar prințul Danemarcei îi atrage atenția lui Polonius: “Ai grijă, domnul meu, să fie tratați cum se cuvine actorii! Ei sunt cronica vie și prescurtată a timpurilor. Mai bine să ai parte de un epitaf prost după moarte, decât să intri-n gura lor cât ești în viață!“

Teatrul nu era și nu este doar o distracție, un act cultural și nici o mondenitate țeapănă. E un sport al spiritului care însănătoșește inima și dezvoltă musculatura cerebrală. Așa că, din când, e bine să mai mergem la sală. La sala de teatru.