Zeci de mii de români riscă pensii mai mici din cauza unui document lipsă

Drumul spre pensie a devenit un veritabil traseu cu obstacole pentru zeci de mii de cetățeni români. Problema nu este lipsa banilor în sistem, ci lipsa unui document fizic, pe hârtie: vechiul carnet de muncă. Deși trăim în era digitală, pentru perioadele lucrate înainte de anul 2011, acest carnet rămâne singura probă juridică acceptată pentru stabilirea vechimii.

Fără el, mulți viitori pensionari riscă să primească sume mult mai mici sau chiar să li se respingă dosarul.

Situația a devenit critică în depozitele Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, unde munți de documente stau neridicate de peste un deceniu. Datele de la începutul acestui an sunt de-a dreptul șocante: doar în București, peste 30.000 de carnete de muncă așteaptă încă să fie preluate de titulari.

Nici în provincie situația nu este mai bună. În județul Bacău sunt peste 14.000 de astfel de acte „uitate”, în timp ce în Caraș-Severin și Ilfov mii de oameni figurează cu documentele abandonate în arhivele statului.

Cum s-a ajuns aici? În 2011, România a trecut la evidența electronică a salariaților, celebrul REVISAL. La acel moment, angajatorii aveau obligația să returneze carnetele de muncă angajaților.

Însă multe firme s-au desființat, altele au intrat în faliment fără să informeze salariații, iar mii de oameni pur și simplu nu au știut că trebuie să ia acasă acest act esențial. Rezultatul? Documentele au fost transferate la ITM-uri, unde au început să adune praf, în timp ce titularii lor se apropie acum de vârsta retragerii din activitate.

Impactul este unul financiar imediat. Casa Națională de Pensii Publice a avertizat în repetate rânduri că, fără acest carnet, calculul pensiei se face doar pe baza datelor existente în sistemul informatic, care, pentru anii ’90 sau începutul anilor 2000, sunt adesea incomplete sau inexistente.

Practic, un român care și-a pierdut carnetul de muncă poate pierde sute sau chiar mii de lei la pensia lunară, deoarece ani întregi de contribuții dispar pur și simplu din calculul oficial.

Procedura de recuperare este, din fericire, clară, dar necesită prezență fizică. Carnetul poate fi ridicat de la ITM de către titular, pe baza actului de identitate, sau de către o persoană împuternicită prin procură notarială.

În cazul nefericit în care titularul a decedat, moștenitorii legali sunt cei care pot solicita documentul pentru a finaliza procedura de recalculare a pensiei de urmaș. Este o cursă contra cronometru, deoarece arhivele sunt suprasolicitate în această perioadă.

În concluzie, lecția anului 2026 este una a responsabilității individuale în fața birocrației.

Dacă ați lucrat înainte de 2011, verificați dacă aveți carnetul de muncă acasă, în sertarul cu acte importante.