Două alerte referitoare la România, pe Platforma Consiliul Europei pentru Promovarea Protecţiei Jurnalismului şi a Siguranţei Jurnaliştilor

Două alerte referitoare la România au fost emise anul acesta pe Platforma Consiliul Europei pentru Promovarea Protecţiei Jurnalismului şi a Siguranţei Jurnaliştilor, care a făcut public marţi raportul anual privind libertatea presei.

Cele două alerte active au fost înregistrate la 18 februarie 2026: una semnalează campania de denigrare, ameninţările cu moartea şi hărţuirea îndreptate împotriva jurnalistei Emilia Şercan, iar cealaltă vizează situaţia jurnalistei de investigaţie Brînduşa Armanca şi a publicaţiei PressHub, confruntate cu multiple procese de calomnie în legătură cu articolele publicate.

Potrivit sursei citate, pentru România au fost emise, în total, 15 alerte cumulative în perioada 2015-2026, dintre care câte trei în anii 2016, 2018 şi 2025.

Campanie de denigrare, ameninţări cu moartea şi hărţuire împotriva jurnalistei Emilia Şercan

La 12 ianuarie 2026, jurnalista de investigaţie Emilia Şercan a publicat un articol pe portalul de ştiri PressOne, în care susţinea că cel puţin 56,68% din teza de doctorat, de 247 de pagini, a ministrului justiţiei, Radu Marinescu, conţinea texte copiate de la alţi autori. În urma publicării, ea s-a confruntat cu o campanie intensă de denigrare, ameninţări cu moartea şi hărţuire, se detaliază în alerta publicată pe platforma Consiliului Europei.

Pe reţelele sociale, ministrul Marinescu a pus sub semnul întrebării momentul apariţiei articolului şi motivele pentru care ar fi fost vizat, poziţie reluată de politicieni, instituţii media, jurnalişti şi influenceri online, în special de cei apropiaţi de Partidul Social Democrat (PSD). Aceştia au acuzat-o pe Şercan că ar acţiona din motive politice, sugerând că investigaţia ar fi avut scopul de a influenţa numirile viitoare din sistemul judiciar. PSD a emis un comunicat în care a descris-o pe Şercan drept “impostor” şi a susţinut că investigaţia reprezintă o încercare de a-l îndepărta pe ministrul justiţiei din funcţie. Partidul şi-a reafirmat “sprijinul politic deplin” pentru ministrul Marinescu şi a respins ceea ce a numit tentative de subordonare politică a sistemului judiciar.

Pe măsură ce această naraţiune s-a răspândit la posturi de televiziune, în presa online şi pe platformele sociale, Şercan a raportat că a primit sute de mesaje de intimidare, discreditare şi ameninţări directe cu moartea pe conturile sale de social media.

Jurnalista de investigaţie Brînduşa Armanca şi PressHub se confruntă cu multiple procese de calomnie

Din 2022, jurnalista de investigaţie Brînduşa Armanca, portalul de ştiri PressHub şi alte publicaţii se confruntă cu multiple procese de defăimare intentate de Beniamin Lup, preşedintele Asociaţiei WorldTeach România, un ONG înregistrat ca activând în domeniul combaterii traficului de persoane. Procesele vizează o serie de articole publicate de PressHub începând din 2022, redactate sau coordonate de Armanca, în care sunt analizate presupuse neconcordanţe între afirmaţiile lui Lup privind activitatea WorldTeach şi informaţiile obţinute prin documentare jurnalistică, inclusiv cu privire la funcţionarea unui centru pentru victimele traficului de persoane din comuna Fârdea şi la finanţarea organizaţiei.

PressHub a fost înfiinţat de Freedom House România ca platformă colaborativă pentru zeci de instituţii media din România şi din străinătate. Asociaţia Jurnaliştilor Independenţi din România (AZIR) şi secţia română a Association of European Journalists (AEJ) şi-au exprimat îngrijorarea că acumularea acţiunilor în instanţă şi cuantumul despăgubirilor solicitate pot avea un efect de descurajare asupra jurnalismului de investigaţie şi pot fi calificate drept acţiuni strategice în justiţie împotriva participării publice (Strategic Lawsuits Against Public Participation – SLAPP), cunoscute şi ca procese abuzive.

Uniunea Europeană a adoptat un act legislativ pentru a proteja persoanele care se exprimă în legătură cu chestiuni de interes public de acţiuni în justiţie abuzive menite să le reducă la tăcere. În România, directiva este în curs de transpunere în legislaţia naţională.

sursa Agerpres