România schimbă modelul economic: de la consum la investiții

România încearcă o schimbare de direcție economică: de la un model bazat pe consum la unul bazat pe investiții productive. Declarația ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, despre pachetul de relansare de 5 miliarde de euro până în 2032 marchează explicit această tranziție. Dar ce înseamnă, concret, o economie bazată pe consum și cum diferă de modelul propus acum?

În ultimii ani, creșterea economică a României a fost susținută, în principal, de consum. Majorările salariale, creșterea pensiilor și expansiunea creditării au alimentat cheltuielile populației. Consumul reprezintă peste 60% din PIB. Problema este că o mare parte din bunurile cumpărate sunt importate, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial, care a depășit 28 de miliarde de euro anual, și la presiuni constante asupra bugetului, cu deficite de peste 6% din PIB.

O economie bazată pe consum generează creștere rapidă pe termen scurt, dar și vulnerabilități pe termen lung: dependență de importuri, dezechilibre bugetare și inflație. În schimb, un model bazat pe investiții productive presupune direcționarea banilor către fabrici, tehnologii, infrastructură, cercetare și capital românesc care produce valoare adăugată intern.

Pachetul anunțat de Nazare încearcă tocmai această pivotare. Cele 5 miliarde de euro până în 2032 nu sunt alocate pentru stimularea directă a consumului, ci pentru scheme de ajutor de stat, investiții strategice de peste un miliard de lei, stimulente pentru producția locală, industria de apărare, valorificarea resurselor minerale și tehnologii „zero net”.

Un element-cheie este introducerea creditului fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare și inovare. România alocă sub 0,5% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, față de peste 2%, media Uniunii Europene. Fără investiții în tehnologie și inovare, economia rămâne dependentă de consum și de forță de muncă ieftină.

Pentru IMM-uri, schimbările la regimul microîntreprinderilor, majorarea plafonului pentru TVA la încasare și amortizarea accelerată sunt măsuri care cresc lichiditatea și stimulează reinvestirea profitului. În teorie, acestea încurajează companiile să investească în echipamente și dezvoltare, nu doar să supraviețuiască de la un trimestru la altul.

Diferența fundamentală este aceasta: într-un model bazat pe consum, creșterea vine din cheltuieli; într-un model bazat pe investiții, creșterea vine din producție și competitivitate. Provocarea va fi implementarea. Cele 5 miliarde de euro reprezintă aproximativ 1,4% din PIB-ul anual al României, o sumă relevantă, dar nu decisivă în sine. Efectul real va depinde de cât de rapid și eficient vor fi atrase investițiile mari și dacă economia va reuși să reducă dezechilibrele structurale acumulate în ultimul deceniu.