Interviuri pentru şefia DNA. Grigorescu: Discrepanţă tot mai mare între efortul instituţional depus şi rezultate

Vlad Grigorescu, candidat la funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a declarat marţi că există “o discrepanţă tot mai mare şi mai vizibilă” între efortul instituţional depus de DNA şi rezultatele judiciare obţinute, subliniind că activitatea instituţiei s-a schimbat “în mod profund” faţă de anii anteriori.

“Direcţia Naţională Anticorupţie este o instituţie cu o experienţă solidă, cu profesionişti de înalt nivel, precum şi cu un rol esenţial în arhitectura statului de drept. De-a lungul timpului, Direcţia Naţională Anticorupţie a demonstrat că poate să funcţioneze, a demonstrat că poate să obţină rezultate judiciare solide şi a demonstrat că poate face faţă cu succes presiunii inerente unui domeniu atât de sensibil precum combaterea corupţiei. Cu toate acestea, datele obiective din raportul de bilanţ, apreciez eu că indică un fapt pe care trebuie să ni-l asumăm cu onestitatea profesională, şi anume că există o discrepanţă tot mai mare şi mai vizibilă între efortul instituţional depus şi rezultatele judiciare şi instituţionale obţinute. Nu vorbim de o instituţie care nu funcţionează, ci vorbim despre o instituţie care funcţionează, aş spune eu, într-o realitate care s-a schimbat mai repede decât mecanismele sale interne”, a declarat Vlad Grigorescu, procuror în cadrul DIICOT, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, transmite Agerpres.

El a arătat că această situaţie se reflectă în scăderea numărului de rechizitorii faţă de anii anteriori, în stabilizarea activităţii la un nivel inferior, în modificarea structurii cauzelor şi în creşterea ponderii mecanismelor procesuale consensuale, precum şi în presiunea tot mai mare asupra procurorilor.

“Aceste evoluţii sunt cunoscute, sunt documentate, au fost discutate, dar cred că de-a lungul timpului au fost acceptate ca parte a unui nou normal, aş spune eu, tocmai pentru că instituţia a continuat să funcţioneze. Aş spune eu că intervenţia părea mai dificilă, mai incomodă decât menţinerea unei stări aparent comode”, a afirmat Grigorescu.

El a subliniat că realitatea în care DNA îşi desfăşoară activitatea “s-a schimbat în mod profund”.

“Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare faţă de factorii externi. A continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent, din punctul meu de vedere, înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor mult mai dificile şi mai costisitoare. De aceea, consider eu că momentul actual este unul care impune acţiune şi nu o reacţie impulsivă sau o reformă conjuncturală, ci o intervenţie lucidă, spun eu, bazată pe date concrete şi orientată către cauzele obiective ale acestor evoluţii. Necesitatea măsurilor pe care le propun nu rezultă dintr-o criză spectaculoasă, spun eu, ci din conştientizarea faptului că realitatea în care DNA îşi desfăşoară astăzi activitatea s-a schimbat în mod profund faţă de anii anteriori”, a spus Grigorescu.

Grigorescu a propus, printre altele, digitalizarea integrală a activităţii DNA.

“Măsurile pe care le propun eu prin acest proiect urmăresc tocmai corectarea acestui decalaj prin reorientarea fermă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie către combaterea corupţiei de înalt nivel, prin gestionarea strategică a portofoliului de cauze şi nu prin presiuni informale sau artificii statistice. Digitalizarea integrală a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, gândită ca instrument de protecţie instituţională, ca instrument care să degreveze procurorii de sarcini administrative, să asigure trasabilitate şi să nu constituie un mecanism de control”, a precizat acesta.

El a mai spus că doreşte consolidarea capitalului uman, astfel încât DNA să devină “un vârf al carierei profesionale pentru procurori” şi nu un spaţiu al epuizării.

“Urmăresc şi dezvoltarea capacităţii reale de învăţare instituţională prin valorificarea sistemică a practicii judiciare. Rezultatul pe care îl urmăresc nu este unul spectaculos pe termen scurt, rezultatul dorit este consolidarea capacităţii instituţionale de a instrumenta cauze complexe, de a obţine rezultate judiciare solide şi de a proteja independenţa procurorilor, precum şi de a recupera efectiv prejudiciile şi produsul infracţional”, a încheiat candidatul la şefia DNA.