EXCLUSIV Ministrul Culturii, despre situația Muzeului Național de Istorie: dificultăți, responsabilități și soluții. „Problemele nu mai pot fi ignorate”

Ministrul Culturii, Demeter András István, invitat la Culoarele Puterii a comentat situația dificilă a Muzeului Național de Istorie a României, atrăgând atenția asupra problemelor legate de managementul și reabilitarea instituției. Oficialul a explicat că muzeul se confruntă cu dificultăți în identificarea unor soluții sigure pentru consolidarea și păstrarea patrimoniului, subliniind că responsabilitatea inițială revine conducerii instituției, iar ministerul poate interveni doar cu sprijin în cadrul procesului.

Marinela Mititelu, prezentator TVR: Domnule ministru, Muzeul Național de Istorie de vreo 20 de ani caută o soluție să poată să-și renoveze sediul de pe Calea Victoriei. Unde să mute exponatele? Și orice soluție avansată până acum, inclusiv în mandatul dumneavoastră, nu a fost, să spunem, soluția câștigătoare. Ce se întâmplă? De ce e așa de greu să fie găsită o soluție? Și, nu știu, dacă ați reușit să faceți vreun progres în acest sens, trebuie să se renoveze sediul. E atât de vechi încât, după zeci de ani, da, trebuie renovat și să caută o soluție pentru mutarea exponatelor. 

Ministrul Culturii, Demeter András István: Bun, este un sediul inadecvat inițial. Este un alt sediul. Sediul acesta a fost construit și a fost sediul poștei, inițial. Ulterior a devenit Muzeul Național de Istorie prin câteva amenajări, mai mulți sau mai puțin adecvate. Dar, într-adevăr, de 20 de ani trăim într-o canosă a reabilitării acestui sediu. Și, indiferent de cine a fost la conducerea Muzeului Național de Istorie, sau chiar cine a fost ministru în diversele perioade, toată lumea este conștientă de un singur și comun adevăr. Anume acela că reabilitarea, fiind o lucrare extrem de complexă la o clădire, atât de complexă și de mare și de problematică, nu se poate face fără asigurarea mutării patrimoniului în condiții de siguranță într-un alt loc, fără asigurarea managementului și activității instituționale pe durata acestei reabilitări și fără asigurarea activității curente și în materie de cercetare științifică sau în materie de expoziții permanente sau temporare, care, până la urmă, înseamnă rostul și menirea unui muzeu. Ei bine, în toți acești ani, soluția a fost căutată într-o abordare de tip monolit. Toate cele trei aspecte s-au căutat într-un singur loc sau soluțiile pentru cele trei componente s-au căutat monobloc. 

Dacă în 20 de ani nimeni n-a găsit această soluție, și dvs ati pomenit că și pe timpul mandatului meu au fost niște căutări, din păcate tot ce am primit erau reiterarea acelorași soluții, adică clădirea din vecinătate, o altă clădire din Otopeni, care niciuna nu răspundea întregului pachet de nevoi și ele în continuare nu reprezintă o soluție, fie de oarece nu sunt ieșite din indiviziune, sunt diversi proprietari care va dura teoretic ani și ani de zile până soluționez doar aspectele juridice. Acum, în prezent, am ajuns la următoarele concluzii. 

În primul rând, abordarea nu va fi monobloc, vom căuta soluție pentru fiecare componentă în parte. O soluție pentru păstrarea în condiții bune, adecuate, de siguranță a patrimoniului. O soluție pentru activitatea curentă a muzeului din punct de vedere al tuturor responsabilităților în domeniul științific. Și o soluție pentru activitatea curentă a muzeului pe durata reabilitării în ceea ce privește activitatea expozițională și de contact cu publicul consumator. Pentru asta lucrăm și la completa remodelare a caietului de obiective și evidenția condițiilor de concurs pentru proiectul managerial  deoarece, chiar dacă vom găsi acum sau vom găsi în viitorul apropiat una sau mai multe soluții, acestea vor trebui gestionate de către un management cu puteri de pline și nu sub formă de interimat.

Dar sunt conștient că un mandat managerial în condițiile în care legea actuală prevede ca durata maximă să nu depășească 5 ani,  nu va reuși să gestioneze întreaga problemă. Deci mult prea probabil această preocupare va fi și pentru următoarele una  sau încă cel puțin două mandate manageriale. Asta dacă prin modificarea legii nu vom reuși să adaptăm durata contractului de management la niște situații excepționale cum ar fi reabilitarea unui astfel de muzeu, unui astfel de clădiri, monument istoric.