CSM trimite Ministerului Justiţiei propuneri legislative pentru degrevarea instanţelor de judecată

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat că a înaintat luni Ministerului Justiţiei o serie de propuneri legislative menite să conducă la degrevarea instanţelor judecătoreşti.

Printre propunerile transmise se numără majorarea sau actualizarea cuantumului unor taxe judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiţie, excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăţilor, precum şi excluderea dosarelor care au ca obiect divorţul prin acord.

CSM precizează, într-un comunicat, că, având în vedere necesitatea eficientizării activităţii instanţelor de judecată, cu prioritizarea componentei calitative a actului de justiţie, în urma analizei realizate la nivelul Consiliului au fost reţinute o serie de propuneri de reglementare în materie non-penală, subsumate scopului asumat de degrevare a activităţii instanţelor judecătoreşti.

Astfel, sunt propuse următoarele măsuri:

* Excluderea anumitor tipuri de cauze din competenţa instanţelor judecătoreşti, printre care:

– excluderea cauzelor având ca obiect dizolvarea şi radierea de drept din materia societăţilor;

– excluderea cererilor necontencioase în materie de înscriere, modificare şi desfiinţare a persoanelor juridice fără scop lucrativ şi eliminarea obligaţiei de a ţine registrele de evidenţă privind aceste persoane juridice;

– excluderea cauzelor având ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, precum şi eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenţionale, în special în materia contravenţiilor la regimul rutier;

– renunţarea la procedura încuviinţării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti, precum şi simplificarea procedurii de încuviinţare a executării silite pentru alte titluri executorii;

– partajarea atribuţiilor de control privind exercitarea tutelei asupra bunurilor minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară şi instanţa judecătorească, precum şi excluderea din competenţa instanţei a unor cereri privind curatela;

– excluderea cauzelor având ca obiect divorţul prin acord.

* Degrevarea judecătorilor de unele atribuţii corelativ cu transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului.

* Propuneri vizând modificarea competenţei instanţelor judecătoreşti:

– modificarea competenţei teritoriale prevăzute de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor;

– lărgirea competenţei judecătorilor stagiari care îşi desfăşoară activitatea de stagiatură în instanţe;

– reglementarea competenţei judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a se pronunţa asupra contestaţiilor formulate de persoanele aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP de schimbare a locului detenţiei sau de respingere a cererilor de transfer;

– preluarea soluţiei legislative prevăzute de dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ 554/2004 referitoare la competenţa teritorială şi în materia litigiilor de muncă. Modificarea competenţei teritoriale exclusive a Curţii de Apel Bucureşti în materia concurenţei; competenţa prevăzută de OUG 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea ANRE; competenţa prevăzută OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

* Propuneri vizând modificarea legislaţiei în materia taxelor judiciare de timbru – majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiţie, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară şi realităţile economice; actualizarea acestor taxe faţă de devalorizarea monedei naţionale:

* Propuneri vizând încurajarea justiţiabililor de a apela la mijloace alternative de soluţionare a litigiilor şi instituirea altor proceduri, precum şi pentru utilizarea procedurii administrării probelor prin avocaţi

– acordarea anumitor beneficii părţilor care au parcurs proceduri de soluţionare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parţială/integrală a taxei judiciare de timbru);

– o soluţie asemănătoare pentru situaţiile în care părţile convin asupra administrării probelor prin avocaţi.

* Propuneri vizând modificarea reglementării procesual-civile referitoare la conţinutul cererii de chemare în judecată şi la redactarea hotărârii judecătoreşti, precum şi alte propuneri privind desfăşurarea procesului civil (ex. preschimbarea termenelor prin rezoluţie, facilitarea procedurii de citare, reglementarea unor situaţii în care cauzele sunt soluţionate doar în procedură scrisă):

* Propuneri cu privire la procedura specială a cererilor cu valoare redusă reglementată în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă (articolele 1.026-1.033).

– formular standardizat pentru cererea de apel; eliminarea dezbaterilor în calea de atac a apelului, judecata urmând a se realiza în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în măsura în care una dintre părţi nu solicită în mod expres ca aceasta să aibă loc în şedinţă publică, cu citarea părţilor;

– reglementarea posibilităţii instanţei de judecată ca, în măsura în care pârâtul nu formulează apărări, să procedeze la soluţionarea cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat.

* Propuneri de modificare a reglementării aplicabile în materia achiziţiilor publice:

– modificarea art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la calea de atac a recursului şi în această materie, în locul apelului.;

– modificarea art. 53 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 101/2016, în sensul de a se reveni la atribuirea în competenţa instanţelor civile a litigiilor şi cererilor care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă, prin degrevarea secţiilor de contencios administrativ şi fiscal.

* Propuneri vizând proceduri informatice şi îmbunătăţirea digitalizării la nivelul instanţelor judecătoreşti:

– implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activităţii de la compartimentele de executări civile şi penale în ceea ce priveşte comunicarea soluţiilor către instituţiile statului. Dezvoltarea programului informatic REJUST pentru a genera proiectul de minută şi de hotărâre judecătorească pentru cauzele de complexitate redusă;

– calculul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea obiectului/valorii cererii;

– implementarea unei proceduri digitalizate, în colaborare cu UNEJ, la nivel naţional, pentru transmiterea cererilor de încuviinţare a executării silite în format electronic, semnarea elecronică a încheierilor de încuviinţare şi restituirea tot în format electronic;

– acordarea accesului la toate bazele de date ale instituţiilor publice relevante, fiind evitată amânarea judecării cauzelor în vederea primirii de răspunsuri de la diverse instituţii;

– simplificarea accesului la bazele de date existente, inclusiv de către grefierul de şedinţă şi judecătorul cauzei şi asigurarea faptului că toate instanţele judecătoreşti beneficiază de acces la aceste baze de date.

Totodată, CSM precizează că în cadrul Proiectului “Eliminarea factorilor pentru inflaţia de cauze, identificarea elementelor normative şi a tendinţelor de aglomerare – EFICIENŢĂ” au fost formulate mai multe propuneri de modificări legislative, precum adoptarea unei proceduri pentru judecarea şi pronunţarea hotărârii în cauzele repetitive.

“În continuarea aplicării calendarului dat publicităţii, urmează ca până la finalul lunii februarie 2026 să fie consultaţi reprezentanţii UNBR şi reprezentanţii altor profesii juridice cu privire la eventualele dificultăţi practice care ar putea fi generate de procesul de normare şi, de asemenea, să fie definitivat mecanismul de normare şi adaptarea corespunzătoare a legislaţiei secundare relevante”, informează Consiliul.