Calendarul ortodox va avea încă 16 femei române: muceniţe, soţii de domnitori ori mame de sfinţi

Slujba proclamării oficiale are loc vineri, 6 februarie, în Catedrala Patriarhală și va fi săvârșită de toți membrii Sfântului Sinod, în frunte cu Patriarhul Daniel.

Pe lângă cei peste 100 de sfinți români, calendarul ortodox va mai avea încă 16 femei cu viață sfântă. Printre acestea se numără soțiile domnitorilor Constantin Brâncoveanu și Neagoe Basarab, precum și mamele a doi sfinți: Calinic de la Cernica și Andrei Șaguna.

Biserica Sfântul Gheorghe Nou, de la kilometrul 0 al Capitalei, adăpostește mormântul Mariei Brâncoveanu, care a dorit să fie îngropată alături de soțul și copiii ei martirizați de turci.
  
Emil Nedelea-Cărămizaru, preot paroh, Biserica Sfântul Gheorghe Nou: Aici este înmormântată și Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, iar candela adusă în anul 1720 la mormântul soțului ei aduce mărturie despre faptul că și-a dorit să fie înmormântată în ultima ctitorie a soțului ei, Constantin Brâncoveanu. Maria Brâncoveanu a murit de cinci ori. Cu soțul ei și cu cei patru fii decapitați la Constantinopol, în 1714.  

Pe lista femeilor trecute în rândul sfinților se mai află Nazaria – prima stareță a mănăstirii Văratic, Blandina Gobjila, învățătoare, deportată 15 ani în Siberia, precum și schimonahia Elisabeta Lazăr, de la Mănăstirea Pasărea. Aceasta a trăit între anii 1970 și 2014. A intrat în monahism de la 15 ani și a fost o mare pustnică ce a trăit în rugăciune pe muntele Giumalău.
  
Radu Preda, teolog: Avem și în comunism, dar și acum, foarte mulți bărbați și foarte multe femei, poate chiar mai multe, statistic, oameni care se califică la sfințenie. Faptul că Ortodoxia recunoaște că femeile pot fi sfinte ar putea să fie începutul unei campanii anti-violență în familie.

Slujba oficială de proclamare a canonizării celor 16 femei române cu viață sfântă are loc vineri, pe 6 februarie, în Catedrala Patriarhală și va fi oficiată de Patriarhul Daniel, alături de toți episcopii din Sfântul Sinod.