Misiunea cercetătorului român Octavian Bucur și a echipei sale: revoluția genomică care schimbă destinul pacienților din România

Nimic nu se poate face fără unitate. Cercetător recunoscut în lume, Octavian Bucur a ales să revină din Statele Unite ca să le ofere celor de acasă mai multe şanse cu ajutorul genomicii, care va revoluţiona medicina. Le-a prezentat oficialilor europeni și NATO argumente pentru a investi mai mult în biotehnologie, subliniind că, în lumea actuală, unele amenințări din conflicte nu sunt întotdeauna vizibile.

Octavian Bucur s-a îndrăgostit de genetică din liceu, iar premiul de la olimpiada de profil l-a ajutat să intre la Medicină fără examen. În studenție, a ajuns cu burse în Spania, Germania si SUA, dar America l-a fascinat. Visul de a face acolo cercetare i s-a împlinit la Harvard şi la MIT. Timp de 15 ani, și-a desfășurat cea mai mare parte a activității profesionale peste Ocean.

CSI dr. Octavian Bucur, director general al Institutului de Genomică: Primul meu profesor pe care îl admiram a apărut în tricou, mestecând gumă și vorbind foarte, foarte relaxat, ceea ce efectiv m-a șocat, iar noi în sală aveam pizza în spate și toți mâncam și nu era nicio problemă. Oamenii apreciază mult mai mult ce știi și faci. Dacă auzea lumea de România, spunea: aaah, ce frumos! Ştii că am avut rezidentul X care a mutat munţii aici. Sau: aaah, am avut în laborator un român care a publicat articolul ăla în Nature”.

Octavian Bucur a publicat în prestigioasa revistă ca autor principal, premiat şi de Asociaţia Americană pentru Cercetare în Cancer. Ca să te remarci, trebuie să ieşi din zona de confort, spune cercetătorul cu trei brevete de invenţie: „Contează poate mai mult nu ce vrei tu să faci, ci ce vrea piaţa”.

Notorietatea i-a adus-o un proiect care a demonstrat că principiul de expandare a scutecelor, în care se formează un gel la contactul cu apa, funcţionează şi cu ţesuturile umane, într-o colaborare multidisciplinară Harvard-MIT. Tehnologia dezvoltată măreşte celulele și țesuturile fixate de 100 de ori în volum.

„Este important fiindcă microscopia actuală nu poate să vadă structuri care sunt mai mici de 250 de nanometri. Putem să vedem structuri care în momentul ăsta au în jur de 25 de nanometri, (…), doar cu microscop obișnuit. (…) Are aplicații în, de exemplu, (…) boli de rinichi”.

În 2023, după ce a fost premiat la Gala Cercetării Românești, Octavian Bucur a făcut un pas crucial. Rectorul Universității de Medicină „Carol Davila” l-a convins să se alăture experților care visau să revoluționeze actul medical prin genomică, esențială pentru medicina personalizată şi nu numai. Diagnosticul precis şi tratamentul ţintit pot salva multe vieţi, cu mai puţină suferinţă.

“Știind exact ce mutații sunt implicate într-o patologie gen cancer, putem să venim cu un tratament specific. Genomica ajută foarte, foarte mult să prezicem dacă o persoană poate în anumite condiții să dezvolte o anumită patologie. E foarte important să putem să oferim românilor o şansă mai bună. Şi acest lucru se poate face”.

Devenit director al noului Institut de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, Octavian Bucur a coagulat o echipă entuziastă de experţi. Renumitul profesor Victor Velculescu din SUA, care a secvenţiat, cu echipa sa, primul genom uman în cancer şi a definit termenul de transcriptom, le-a pus la dispoziţie gratis, în comodat, casa părintească din Bucureşti pentru cercetare.

Şi alţi cercetători au revenit sau vor reveni în ţară pentru proiectul ROGEN. 20 de universităţi şi institute s-au unit pentru o investiţie de 85 de milioane de euro, care va dezvolta cercetarea genomică şi va ajuta medicii să prevină, să depisteze și să trateze mai bine cancerul, bolile cardiovasculare, patologiile rare şi nu numai. Vor să introducă şi la noi biopsia lichidă şi să o dezvolte pentru mai multe tipuri de cancere. Testul, dezvoltat de profesorul Velculescu, este autorizat în SUA pentru cancerul pulmonar.

„În loc să luăm o biopsie din tumoră, noi vom reuși să luăm doar sânge și să putem să prezicem dacă pacientul are cancer sau nu”, explică Octavian Bucur.

Octavian Bucur speră să avem, la anul, şi cea mare capacitate din estul Europei de secvenţiere a întregului genom. Aşa vom afla ce e scris în toate genele, cu un cost accesibil. Experţii vor descrie şi harta genomului naţional.

„Sperăm noi ca în următorii 3-5 ani să putem să secvențiem cu 100-200 dolari sau euro un genom (…) Orice pacient care ajunge la spital va putea să secvențieze întregul genom.

Secvența de ADN poate să ofere informații nu numai despre individul respectiv, dar și despre rudele sale și eventual despre o întreagă populație”.

Ca reprezentant al României în marile proiecte de genomică din Europa, Octavian Bucur a pledat însă pentru investiţii în protecţia datelor şi în biotehnologie. Oficiali NATO şi ai Comisiei Europene l-au invitat să vorbească despre probleme, soluţii și propuneri.

„Nu o să fure nimeni datele românilor. În alte țări precum Polonia, lumea încă se ceartă cine să conducă aceste proiecte. Nimic nu se poate face decât dacă există unitate”.

Ca să progresezi, e important să înveţi de la cei mai avansaţi, din străinătate, spune cercetătorul. La întoarcere, vezi imediat ce trebuie îmbunătăţit.

“Primul lucru a fost: dar eu de unde ştiu la ce grant aplic anul viitor? În America ştiam. Sunt încă şocat de partea de birocraţie. Atunci când vrei să obţii ceva de impact, (…) ai entuziasmul necesar să continui şi să încerci să treci peste orice barieră”.