China își strânge controlul asupra lanțurilor tehnologice: exporturile de magneți din pământuri rare, în scădere. Industriile globale, afectate

22 October 2025, 08:10

China își strânge controlul asupra lanțurilor tehnologice: exporturile de magneți din pământuri rare scad cu 6,1%. În luna septembrie, exporturile chineze de magneți fabricați din pământuri rare au înregistrat o scădere de 6,1 %, comparativ cu august, coborând la 5.774 tone. Aceasta vine în continuarea unei perioade de variații, după trei luni de creștere relativă, și pare a fi precedată de decizia autorităților chineze de a extinde regimul de licențiere pentru exporturi.

China deține poziții dominante în industria pământurilor rare: aproximativ 60-70 % din extracție, dar peste 90 % din capacitatea globală de procesare. Produsele rezultate (oxizi, aliaje, magneți) sunt vitale pentru industria auto (motoare electrice), electronice, energie regenerabilă și echipamente militare.

China a introdus în aprilie 2025 restricții pe exportul a șapte elemente rare (samariu, gadoliniu, terbiu etc.), forțând licențierea exporturilor – iar în octombrie a adăugat cinci elemente noi (holmium, erbium, thulium, europium și ytterbium) și restricții tehnologice conexe.

Analiștii spun că reducerea exporturilor reflectă modul în care China poate să-și folosească dominația ca instrument de presiune – fie economic, fie politic. Goldman Sachs avertizează că o perturbare de doar 10 % în fluxurile de pământuri rare ar putea genera pierderi globale de până la 150 miliarde de dolari în output economic.

Mai mult, restricțiile vizează acum și tehnologiile de fabricație ale magneților, iar noile reglementări cer declarații de utilizare finală și transparentizarea lanțului de aprovizionare, amplificând capacitatea guvernului chinez de a urmări cum și cine folosește aceste materiale.

Impactul economic

Industria auto este printre cele mai afectate: anumiți furnizori europeni au fost nevoiți să suspende producția din cauza penuriei de magneți. Marile constructori, inclusiv Mercedes, caută soluții alternative (motoare cu mai puține elemente rare, stocuri de rezervă).

Exporturile chineze către Statele Unite au înregistrat scăderi dramatice: în septembrie, livrările de magneți au scăzut cu 28,7 % față de luna precedentă. Pe ansamblu, între ianuarie și septembrie, exporturile de magneți NdFeB însumau ~40.219 tone, în scădere cu 6,5 % comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În Europa, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care solicită Comisiei să conteste restricțiile chineze și să accelereze implementarea Legii pentru Materii Prime Critice (Critical Raw Materials Act). În paralel, comisarul comercial al UE a invitat recent ministrul chinez al Comerțului la Bruxelles pentru dialog privind exporturile de pământuri rare.

La nivel global, SUA și Australia au semnat un acord de minerit critic de 8,5 miliarde de dolari pentru a dezvolta capacități alternative, reducând dependența de China.

Impactul asupra României

România, ca stat membru al UE, este vulnerabilă la aceste schimbări. Industria auto europeană este parte integrantă a lanțurilor în care intră componente produse/finisate în Europa de Est. O penurie de magneți poate duce la întârzieri, creșteri de prețuri și pierderi de competitivitate.

Pe termen lung, nu va fi suficient doar să depindem de importuri alternative – este nevoie de investiții în exploatare locală, cercetare, reciclare și capacități de procesare. Studiile arată că lanțurile robuste necesită 5-10 ani pentru a se dezvolta.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite