Premiul Nobel pentru Literatură 2025, acordat scriitorului din Ungaria, László Krasznahorkai. „Maestrul Apocalipsei” are două cărţi traduse în limba română

Premiul Nobel pentru Literatură 2025 a fost acordat scriitorului László Krasznahorkai, „pentru opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”, a anunţat Academia Suedeză.

„László Krasznahorkai este un mare scriitor epic din tradiția Europei Centrale, care se întinde de la Kafka până la Thomas Bernhard și este caracterizat prin absurdism și exces grotesc. Dar paleta sa este mai largă, iar el privește de asemenea spre Est în adoptarea unui ton mai contemplativ și mai fin calibrat”, notează Academia Regală Suedeză de Științe în comunicatul oficial care însoțește anunțarea câștigătorului.

Criticul american Susan Sontag l-a numit pe Krasznahorkai ‘maestrul Apocalipsei’ în literatura contemporană, o concluzie la care a ajuns după ce a citit a doua carte a autorului, ‘Az ellenállás melankóliája’ (1989) în care, ‘folosind scene onirice şi caracterizări grotesce, László Krasznahorkai descrie cu măiestrie lupta brutală dintre ordine şi dezordine; nimeni nu poate scăpa de efectele terorii’, potrivit comunicatului.

Ulterior, proza lui Krasznahorkai ‘s-a dezvoltat către o sintaxă fluidă, cu propoziţii lungi şi sinuoase, lipsite de puncte, care a devenit semnătura sa’, se arată în textul semnat de Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel.

Născut în Gyula, Ungaria, în 1954 – cu doi ani înainte de Revoluția Maghiară, care a fost întâmpinată cu o represiune brutală din partea Uniunii Sovietice – Krasznahorkai a spus anterior că a crescut „într-o situație dificilă și într-o țară în care o persoană blestemată cu o sensibilitate estetică și morală sporită ca mine pur și simplu nu poate supraviețui”.

Primul său roman „Satantantango”, publicat în 1985 a fost o senzație literară în Ungaria și opera revoluționară a autorului.

Romanul portretizează, în termeni puternic sugestivi, un grup de locuitori săraci ai unei ferme colective abandonate din mediul rural maghiar, chiar înainte de căderea comunismului.

Acest premiu răsplătește cele mai valoroase opere dintre toate genurile sau speciile literare, de la poezie, nuvelă, roman, la piese de teatru, eseuri sau discursuri.

Încă de la primul premiu, decernat în 1901 poetului și filosofului Sully Prudhomme, distincția a fost acordată autorilor de diferite limbi și culturi, atât scriitorilor necunoscuți, cât și celor care atinseseră deja celebritatea.

Începând din 1901 au fost acordate 117 premii Nobel pentru literatură. Nu a fost acordat în șapte ocazii: în 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 și 1943.

Dintre cei 121 laureați ai acestui premiu, 18 sunt femei. Premiul Nobel pentru Literatură a fost împărțit, de patru ori, de câte doi laureați – în 1904 (Frédéric Mistral, José Echegaray), 1917 (Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan), 1966 (Shmuel Agnon, Nelly Sachs), 1974 (Eyvind Johnson, Harry Martinson).

Două persoane au refuzat Premiul Nobel pentru Literatură. În 1958, scriitorul de origine rusă Boris Pasternak a fost obligat de conducerea Uniunii Sovietice să refuze premiul, iar în 1964, Jean-Paul Sartre l-a refuzat din proprie inițiativă, scriitorul refuzând, în mod constant, toate onorurile oficiale care i-au fost acordate.

Cel mai tânăr laureat al premiului pentru literatură este Rudyard Kipling, faimos pentru romanul ”Cartea junglei”, care avea 41 de ani când a primit distincția, în 1907. Doris Lessing este cea mai vârstnică laureată, având 87 de ani când a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură, în 2007, menționează https://www.nobelprize.org.

Scriitoarea sud-coreeană Han Kang a câștigat premiul Nobel pentru literatură pe anul 2024, pentru ”pentru proza sa poetică intensă care confruntă traumele istorice și expune fragilitatea vieții umane”, potrivit comunicatului oficial al Academiei Regale Suedeze.