Analiză BBC. De la Farage la Musk: cum au devenit rețelele sociale câmpul de luptă pentru libertatea de exprimare

„În ce moment am devenit Coreea de Nord?” – aceasta a fost întrebarea lansată de Nigel Farage, liderul Reform UK, în fața unei comisii a Congresului SUA, când a fost întrebat despre limitările libertății de exprimare în Regatul Unit.

Farage a denunțat „oribila situație autoritară” din țara sa, amintind arestarea scenaristului Graham Linehan pentru comentarii privind accesul unei persoane trans într-un spațiu destinat exclusiv femeilor. Criticii spun însă că analogia cu regimul nord-coreean este exagerată, se arată într-o analiză semnată Nick Robinson, BBC.

Critici externe și interne

Afirmațiile lui Farage au venit în contextul în care vicepreședintele american JD Vance a avertizat, în timpul unei vizite recente, că Regatul Unit riscă să urmeze „o cale întunecată” prin restrângerea libertății de exprimare. Revista Forbes a publicat un editorial în care redactorul-șef Steve Forbes a acuzat „prăbușirea Regatului Unit într-un tip de cenzură asociat dictaturilor”.

Cazuri controversate

Lucy Connolly, fostă asistentă medicală, a fost condamnată la 31 de luni de închisoare după ce a publicat pe platforma X un mesaj în care îndemna oamenii să „dea foc” hotelurilor pentru solicitanți de azil, după atacul din Southport, soldat cu moartea a trei fete. Deși a recunoscut vinovăția pentru incitare la ură rasială, a fost prezentată ca „prizonieră politică” la conferința Reform UK.

Graham Linehan, co-creatorul serialului Father Ted, a fost arestat pe aeroportul Heathrow pentru comentarii legate de persoanele trans, ridicând noi semne de întrebare despre limitele libertății de exprimare.

Comisarul Poliției Metropolitane, Sir Mark Rowley, a recunoscut că „aplicarea legii nu poate fi răspunsul la întreaga problemă a conținutului online”.

Rolul platformelor sociale

Rețelele de socializare amplifică tensiunile. Postarea lui Connolly a devenit virală după ce a fost „accelerată de algoritm”, explică profesoara Lilian Edwards.

Elon Musk, după preluarea Twitter și redenumirea platformei în X, a relaxat regulile de moderare, numind cenzura „un virus al minții treze”. La un miting la Londra, Musk a spus: „Violența se apropie… ori ripostați, ori muriți”, declarații interpretate de unii ca incitare la violență. Juristul Jonathan Hall KC a precizat însă că nu ar încălca legea.

Mark Zuckerberg a modificat regulile Meta și Instagram, întărind moderarea conținutului.

Nick Clegg, fost vicepremier britanic și acum director în cadrul Meta, a avertizat că Regatul Unit ar putea „să fi exagerat” cu limitarea discursului online.

Lipsa unui consens

În dreptul britanic, libertatea de exprimare este un „drept calificat”, ceea ce permite restricții „necesare într-o societate democratică”. Potrivit profesoarei Lorna Woods, pragul penal se aplică doar opiniilor „extrem de jignitoare, obscene sau amenințătoare”.

Un sondaj YouGov arată că 61% dintre britanici preferă protecția împotriva abuzurilor online, în timp ce doar 28% consideră prioritară libertatea totală de exprimare.

Tinerii tind să asocieze libertatea de exprimare cu diviziune și ură.

Compararea cu SUA

Deși americanii au Primul Amendament, nici acolo libertatea de exprimare nu este absolută. Asasinarea activistului conservator Charlie Kirk în Utah a reaprins dezbaterea. Procurorul general Pam Bondi a declarat: „Există libertatea de exprimare și apoi există discursul instigator la ură”, afirmație care a stârnit controverse.

Donald Trump a amenințat cu procese de miliarde împotriva presei, inclusiv New York Times, pe care le-a acuzat de „defăimare”. Istoricul Tim Snyder a numit această tendință „discursul meu”: bogații și influenții revendică libertatea de exprimare doar pentru ei, în timp ce vocile opuse sunt reduse la tăcere.

Concluzie personală

Nick Robinson, autorul articolului, amintește experiența familiei sale, refugiată din calea naziștilor și a comuniștilor, subliniind cât de vitală rămâne libertatea de exprimare. Pentru bunicii săi, BBC World Service era singura sursă de știri credibilă, ascultată în secret.

„Libertatea de exprimare înseamnă nu doar dreptul de a vorbi, ci și dreptul de a asculta ambele părți, fără control politic sau economic”, conchide el.

de Alina Conteanu