Guvernul francez a picat, după ce prim-ministrul François Bayrou a pierdut votul de încredere

Parlamentarii francezi au votat luni pentru destituirea prim-ministrului François Bayrou, aruncând țara într-o nouă criză politică și lăsând-o fără guvern într-un moment de presiune economică tot mai mare și tensiuni geopolitice, conform CNN.

Un total de 364 de deputați au votat împotriva lui Bayrou și 194 pentru el, după ce acesta a provocat votul în încercarea de a trece un plan de economii nepopular, în valoare de 44 de miliarde de euro (51 de miliarde de dolari), care includea eliminarea a două sărbători legale și înghețarea cheltuielilor guvernamentale.

Bayrou va fi acum obligat să demisioneze după doar nouă luni de mandat, urmând exemplul predecesorului său, Michel Barnier, care a pierdut un vot de neîncredere în decembrie anul trecut. Plecarea lui Bayrou îl lasă pe președintele francez Emmanuel Macron cu puține opțiuni acceptabile.

Investitorii sunt tulburați. Randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze – adică rata dobânzii cerută de investitori – au depășit nivelurile celor spaniole, portugheze și grecești, care altădată se aflau în centrul crizei datoriilor din zona euro. O posibilă retrogradare a ratingului suveran al Franței, anunțată pentru vineri, ar reprezenta o nouă lovitură pentru poziția economică a țării în Europa.

„Aveți puterea de a doborî guvernul, dar nu aveți puterea de a șterge realitatea”, le-a spus Bayrou parlamentarilor luni, înaintea votului. „Realitatea va rămâne necruțătoare: cheltuielile vor continua să crească, iar povara datoriei, deja insuportabilă, va deveni și mai grea și mai costisitoare.”

„Am rupt contractul social” cu generațiile tinere, a adăugat Bayrou.

Instabilitatea politică poate fi pusă pe seama propriei decizii dramatice a lui Macron, de anul trecut, de a convoca alegeri anticipate. Supărat de rezultatele remarcabile obținute de formațiunea de extremă dreapta Adunarea Națională la alegerile pentru Parlamentul European din mai 2024, președintele francez a forțat un scrutin în care partidul său a pierdut locuri în favoarea extremei drepte și a extremei stângi, lăsând Franța cu un parlament fragmentat.

Ce urmează?

Chiar înainte de vot, perspectiva căderii lui Bayrou a stârnit apeluri pentru ca președintele să facă un pas înapoi, însă acesta a promis că își va duce mandatul până la capăt. Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a cerut dizolvarea parlamentului, dar noi alegeri ar consolida aproape sigur partidul ei și ar fragmenta și mai mult legislativul francez.

O altă variantă ar fi ca Macron să numească un guvern interimar, în timp ce caută un nou prim-ministru. Printre favoriți se numără ministrul apărării Sébastien Lecornu și ministrul justiției Gérald Darmanin – însă funcția pare a fi un „pahar otrăvit”.

Problema pentru Macron este că, după trei prim-miniștri centriști eșuați, partidele de opoziție nu sunt dispuse să mai dea șanse altuia. Atât extrema dreaptă, cât și cea stângă au semnalat că ar cere imediat un nou vot de neîncredere dacă ar fi numit un astfel de premier. Alegerea unui prim-ministru dintr-o altă tabără politică este, teoretic, posibilă, dar un candidat de dreapta ar fi blocat de stânga și invers.

Pentru următorul prim-ministru, lupta pe buget va fi la fel de dificilă. Socialiștii vor să taxeze bogații și să anuleze reducerile de taxe pentru companii introduse de Macron – linii roșii pentru Les Républicains, partidul conservator de lungă tradiție și un actor-cheie în coaliția improvizată după alegerile anticipate. Concluzia: haosul fiscal al Franței nu va fi rezolvat prea curând.

În eventualitatea unor noi alegeri parlamentare anticipate, un sondaj Elabe sugerează că Adunarea Națională ar ieși pe primul loc, stânga pe al doilea, iar blocul centrist al lui Macron abia pe locul trei. Mulți presupun acum că extrema dreaptă va ajunge la putere – dacă nu acum, atunci după alegerile prezidențiale din 2027 – deși puțini cred că o astfel de evoluție ar rezolva problemele țării.

Încrederea publicului în clasa politică s-a prăbușit și furia e pe cale să izbucnească pe străzi: extrema stângă a anunțat proteste naționale pentru miercuri, sub sloganul „Bloquons tout” („Să blocăm totul”), iar sindicatele pregătesc o nouă mobilizare pe 18 septembrie.

Toate acestea vin în cel mai nepotrivit moment geopolitic, în timp ce războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu continuă. Instabilitatea de la Paris este un cadou atât pentru președintele rus Vladimir Putin, cât și pentru omologul său american Donald Trump, care împărtășesc plăcerea de a ironiza slăbiciunile Europei.