Cum se rescrie istoria SUA, sub ochii noștri. CNN: Administrația Trump ia o turnură profund orwelliană

Săptămâna aceasta, administrația Trump a făcut încă un pas vizibil spre consolidarea unei narațiuni oficiale convenabile, chiar cu prețul adevărului factual. De la eliminarea unor referințe incomode la cele două proceduri de destituire dintr-o expoziție a Institutului Smithsonian, până la concedierea abruptă a șefei Biroului de Statistică a Muncii după publicarea unor date economice nefavorabile, semnalele sunt clare: informațiile care nu-i convin președintelui pot dispărea. Într-un climat în care vocea critică pare tot mai penalizată, chiar și unii senatori republicani avertizează asupra riscurilor pentru încrederea publică și pentru integritatea instituțiilor, arată CNN, care nu se sfiește să avertizeze că Administrația Trump ia o turnură profund orwelliană. Prezentăm argumentele CNN.

În luna martie, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care viza Institutul Smithsonian și care începea astfel: „În ultimul deceniu, americanii au fost martorii unui efort concertat și extins de a rescrie istoria națiunii noastre, înlocuind faptele obiective cu o narațiune distorsionată, condusă de ideologie, nu de adevăr.”

În ciuda retoricii elevate, mulți s-au temut că ordinul era, de fapt, o încercare voalată de a rescrie istoria într-un mod mai convenabil lui Trump. Ordinul invoca, de exemplu, dorința de a elimina „ideologia nepotrivită” – o formulare amenințătoare, dacă a existat vreodată una – din instituții precum Smithsonian.

Aceste temeri au fost cu siguranță întărite săptămâna aceasta. Am aflat că unele informații istorice au dispărut recent din cadrul Institutului Smithsonian, și se întâmplă ca acele informații să fie tocmai fapte obiective pe care Trump le detestă profund: o referire la cele două proceduri de destituire prin care a trecut.

Potrivit Institutului Smithsonian, un panou care conținea acele informații a fost îndepărtat luna trecută din Muzeul Național de Istorie Americană, în urma unei revizuiri a „conținutului moștenit” al muzeului. Panoul fusese amplasat în fața unei expoziții deja existente despre procedura de destituire în septembrie 2021. Expoziția este despre „Limitele puterii prezidențiale” și, dintr-odată, exemplele cele mai importante prin care Congresul a încercat să limiteze puterea lui Trump au dispărut.

Nu este deocamdată clar dacă panoul a fost îndepărtat ca urmare directă a ordinului executiv emis de Trump. The Washington Post, care a publicat în exclusivitate informația, a relatat că, potrivit unei surse, revizuirea conținutului a avut loc după presiuni din partea Casei Albe pentru înlăturarea unui director de muzeu de artă.

Cu alte cuvinte, nu cunoaștem toate detaliile despre cum s-a desfășurat exact această acțiune – inclusiv dacă eliminarea panoului a fost cerută în mod specific sau dacă oficialii muzeului au considerat că ar fi o modalitate bună de a-l calma pe Trump în contextul presiunilor.

Institutul Smithsonian a declarat sâmbătă, într-un comunicat, că „nu i s-a cerut de către nicio administrație” sau oficial guvernamental să elimine conținutul și că versiunea actualizată a expoziției va include, în cele din urmă, toate procedurile de destituire, inclusiv cele care îl privesc pe Trump.

Dar totul pare destul de orwellian. Și nu este singurul exemplu. Trump a fost mereu destul de direct în eforturile sale de a rescrie istoria cu neadevăruri convenabile și destul de lipsit de scrupule în a exercita presiuni asupra celor care ar trebui să fie arbitri imparțiali ai realității curente.

Însă săptămâna aceasta, lucrurile au atins un alt nivel. Vineri, Trump l-a concediat pe comisarul Biroului pentru Statistică a Muncii (Bureau of Labor Statistics). Decizia a venit la doar câteva ore după ce agenția a livrat o veste foarte proastă pentru Trump: cele mai slabe cifre privind crearea de locuri de muncă (în afara perioadei de pandemie) pe trei luni, din 2010 încoace.

CITIȚI ȘI: Trump a dat-o afară pe directoarea biroului de statistică a muncii

Unii aliați ai lui Trump au încercat să justifice decizia, susținând că înlăturarea dr. Erika McEntarfer a fost justificată din cauza revizuirilor majore ale cifrelor, care ar fi indicat o muncă de slabă calitate. Dar, la fel ca în cazul concedierii fostului director al FBI, James B. Comey, acum opt ani, Trump a subminat rapid această justificare. I-a spus postului Newsmax: „Am concediat-o pentru că nu am crezut cifrele de azi.”

În măsura în care Trump a încercat să prezinte un motiv bazat pe dovezi pentru concedierea lui McEntarfer, acele „dovezi” erau conspiraționiste și incorecte, a documentat vineri Daniel Dale de la CNN.

Chiar și unii senatori republicani au recunoscut că situația ar putea fi exact la fel de autoritară și convenabilă pe cât părea. Senatoarea Cynthia Lummis din Wyoming, de exemplu, a declarat că a fost „cam pripită” decizia de a o concedia pe șefa BLS înainte de a se verifica dacă noile cifre erau într-adevăr greșite. „Nu e vina statisticianului dacă cifrele sunt corecte și doar nu corespund cu ce și-a dorit președintele”, a spus Lummis, care nu este, în general, o voce critică la adresa lui Trump.

Senatorul Thom Tillis din Carolina de Nord a adăugat că, dacă Trump „a făcut asta doar pentru că nu i-au plăcut cifrele, atunci ar trebui să se maturizeze.”

Senatorii Rand Paul din Kentucky și Lisa Murkowski din Alaska și-au exprimat amândoi îngrijorarea că acțiunea lui Trump ar putea duce la pierderea încrederii în datele publicate de administrație.

Și aici e, de fapt, problema reală. Nu atât faptul că Trump pare să concedieze pe cineva din răzbunare, ci mesajul pe care îl transmite tuturor celor aflați într-o poziție similară. Mesajul este că ar fi bine ca datele și concluziile tale să-i fie pe plac lui Trump — altfel…

Este rețeta perfectă pentru obținerea unor date și concluzii nesigure. Chiar și atunci când informațiile sunt solide, se vor naște suspiciuni că au fost „aranjate” — atât în rândul americanilor de rând, cât și, crucial, în rândul celor care iau decizii importante cu impact asupra economiei. Ce se va întâmpla dacă următorul raport privind locurile de muncă va fi foarte bun? Vor avea încredere piețele în el?

Am mai văzut până acum numeroase încercări destul de directe ale lui Trump de a controla narațiunea și de a rescrie istoria.

Câteva exemple:

-A desfășurat, ani la rând, o campanie pentru a-i transforma pe inculpații din 6 ianuarie — cei care au atacat Capitoliul în numele lui — în patrioți demni de compasiune, numindu-i chiar „ostatici”, înainte de a-i grația.

-Eforturile administrației sale de a elimina politicile de diversitate, echitate și incluziune din instituțiile guvernamentale au dus adesea la înlăturarea unor inițiative care pur și simplu celebrau persoane de culoare sau femei.

-Trump și administrația sa au avut uneori o viziune restrictivă asupra libertății de exprimare a celor care nu sunt de acord cu ei, mergând până la a cataloga protestele pașnice — adică nu neapărat violente — drept „ilegale”. Un procuror loial administrației a amenințat, la un moment dat, că îi va urmări penal pe cei care îl criticau pe Elon Musk, aliat al lui Trump, chiar și pentru comportamente care nu erau infracționale.

-Trump a sugerat în repetate rânduri că ar trebui să fie ilegal să critici judecători care îi sunt favorabili, în timp ce el însuși ataca frecvent judecători care nu-i conveneau.

-Mandatul său a început cu îndepărtarea portretelor liderilor militari care i se opuneau, din sediul Pentagonului. Tot atunci a început și o epurare masivă a inspectorilor generali independenți, care aveau rolul de a ține administrația sub control.

Toate acestea întăresc ideea că Trump încearcă să-și consolideze puterea folosind tactici brutale și cât se poate de evidente.

Dar dacă a fost o săptămână în care aceste metode au devenit cu adevărat imposibil de ignorat, aceea a fost, fără îndoială, aceasta.