Venituri mai mari, dar bani mai puțini în portofel. Cifrele INS ascund o realitate îngrijorătoare
Românii au câștigat, în medie, peste 9.100 de lei pe lună în primul trimestru din 2025, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Este o creștere de aproape 7% față de finalul anului 2024. La prima vedere, pare o evoluție pozitivă. Însă o analiză detaliată a cheltuielilor gospodăriilor schimbă complet perspectiva.
30% din venituri se duc pe mâncare – cea mai mare pondere din UE
Mai bine de 30% din bugetul unei gospodării este cheltuit pe alimente, cea mai mare proporție din Uniunea Europeană, unde media este de sub 15%. Pe locurile următoare se află facturile, sănătatea și transportul. La polul opus, educația este aproape ignorată: doar 36 de lei/lună sunt cheltuiți pentru acest segment.
„Facem mai mulți bani, dar îi cheltuim mai repede”, avertizează economiștii.
Peste 80% din veniturile unei familii se întorc imediat în consum și taxe.
Urban vs. rural: decalaje majore
În mediul urban, salariile aduc peste 70% din venituri, în timp ce în zonele rurale, pensii și ajutoarele sociale generează peste un sfert din câștiguri. De asemenea, în sate, o mare parte din consum provine din producția proprie – legume, carne, fructe.
Comparativ, o gospodărie din Germania, Franța sau Olanda are venituri de peste trei ori mai mari decât în România. În aceste state, alimentele nu depășesc 12-14% din buget.
Investițiile în viitor rămân simbolice
În timp ce alte țări europene investesc masiv în educație, sănătate și locuințe, România alocă cele mai mici bugete pentru școală și continuă să resimtă presiunea creșterii prețurilor, mai ales la utilități și alimente.
Totuși, există o veste bună: românii au început să investească mai mult în locuințe. Aproape 14% din venituri se îndreaptă către amenajări și achiziții imobiliare – peste media europeană.
Concluzie: cifre optimiste, realitate pesimistă
Fără reforme reale în fiscalitate, educație și protecție socială, creșterile salariale rămân doar pe hârtie. Gospodăria medie din România continuă să trăiască de la o lună la alta, prinsă într-un cerc vicios al consumului de necesitate.

