Epuizare şi teroare la Kiev. Cum face față capitala Ucrainei atacurilor nocturne ale Rusiei. „Mamă, ar trebui să mergem”

Câteva nopți pe săptămână, Daria Slavitska pune o saltea de yoga, pături și mâncare într-un cărucior și coboară cu fiul ei de doi ani, Emil, în metroul din Kiev. În timp ce sirenele de raid aerian urlă deasupra, tânăra de 27 de ani încearcă să doarmă în siguranță câteva ore sub pământ. Reportaj Reuters.

În ultimele două luni, Rusia a declanșat atacuri nocturne cu drone și rachete asupra Kievului, într-o ofensivă de vară care pune la încercare apărarea aeriană a orașului și îi are pe cei 3,7 milioane de locuitori epuizați și agitați.

Alte orașe și sate au cunoscut situații mult mai rele de când Rusia a lansat invazia sa la scară largă la începutul anului 2022 – în special cele apropiate de linia frontului, departe la est și sud.

Multe au fost avariate sau ocupate pe măsură ce Rusia avansează, iar mii de oameni au fugit în capitală, considerată orașul cel mai bine apărat din țară.

Dar recentele atacuri puternice încep să schimbe starea de spirit.

Noaptea, locuitorii se grăbesc spre stațiile de metrou aflate adânc în subteran, în scene care amintesc de bombardamentele germane „Blitz” asupra Londrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Slavitska verifică nervoasă canalele Telegram acasă chiar înainte ca alarmele orașului să sune, după ce la începutul lunii iulie s-a trezit alergând pe stradă pentru a ajunge la metrou, cu explozii deja bubuind pe cer.

Numărul oamenilor care se refugiază în cele 46 de stații de metrou din Kiev a crescut vertiginos după bombardamentele la scară largă care au lovit orașul de cinci ori în iunie.

Anterior, alerta puternică de raid aerian de pe telefonul ei îl făcea pe Emil să tremure și striga „Coridor, coridor, mamă. Mi-e frică. Coridor, mamă”, povesteşte Slavitska pentru Reuters. Acum, obișnuit cu atacurile, spune mai calm „Mamă, ar trebui să mergem”.

„Veneam aici mai rar, cam o dată pe lună”, spune Slavitska, adăpostindu-se în stația Akademmistechko din vestul Kievului. „Asta a fost acum șase luni. Acum venim de două sau trei ori pe săptămână.” Îţi petrece noaptea ghemuită pe covorașul ei roz cu Emil, lângă o coloană care mărginea șinele de metrou.

Sistemul de metrou a înregistrat 165.000 de vizite în nopțile din iunie, mai mult decât dublu față de cele 65.000 de vizite din mai și aproape de cinci ori mai mult decât în iunie anul trecut, a declarat serviciul său de presă pentru Reuters.

Tot mai mulți oameni se îndreptă spre adăpost din cauza „amplorii și letalității” atacurilor, a declarat pentru Reuters șeful administrației militare a Kievului, Tymur Tkachenko. El a spus că atacurile au ucis 78 de locuitori ai Kievului și au rănit peste 400 în prima jumătate a anului.

Președintele SUA, Donald Trump, a menționat atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene atunci când și-a anunțat decizia de a oferi Kievului mai multe arme, inclusiv rachete Patriot pentru a-și consolida apărarea aeriană.

„Este incredibil că (oamenii) rămân știind că o rachetă ar putea lovi apartamentul lor”, a spus Trump.

Rusia a lansat peste 30 de rachete și 300 de drone în timpul unui atac nocturn de sâmbătă care a afectat 10 regiuni ale Ucrainei, a declarat președintele Volodimir Zelenski, inclusiv un atac în masă cu drone asupra orașului portuar Odesa de la Marea Neagră.

Epuizare şi teroare

În aprilie, un atac asupra Kievului a distrus o clădire rezidențială la câțiva kilometri de blocul în care locuieşte  Slavitska.

„A fost atât, atât de zgomotos. Chiar și fiul meu s-a trezit și l-am ținut în brațe pe coridor”, a spus ea. „A fost cu adevărat înfricoșător.”

Cu amenințarea de a-și pierde casa dintr-o dată mai tangibilă, ea își ia acum actele de identitate cu ea în subteran.

După ce a văzut cât de stresat a devenit Emil după alertele,  Slavitska a cerut ajutorul unui pediatru, care i-a recomandat să oprească notificările puternice de pe telefon și i-a prescris un medicament calmant. Slavitska îi spune lui Emil că sunetul puternic din timpul atacurilor este tunet.

Oamenii de știință și psihologii spun că lipsa somnului își pune amprenta asupra unei populații epuizate de mai bine de trei ani de război.

Katerina Holtsberh, psiholog în Kiev, a declarat că privarea de somn cauzată de atacuri provoacă schimbări de dispoziție, stres extrem și apatie, ducând la declinul funcțiilor cognitive atât la copii, cât și la adulți.

„Mulți oameni spun că, dacă dormi prost, viața ta se va transforma într-un iad și sănătatea ta va avea de suferit”, a spus Katerina Storozhuk, o altă rezidentă din regiunea Kiev.

„Nu am înțeles asta până nu mi s-a întâmplat mie.”

Anton Kurapov, cercetător postdoctoral la Laboratorul pentru Cercetarea Somnului, Cogniției și Conștiinței al Universității din Salzburg, a declarat că este greu să transmiți celor din afară cum se simte când ești atacat.

„Imaginați-vă o situație în care ieșiți pe stradă și o persoană este împușcată în fața voastră… ce frică simțiți, inima vi se scufundă”, a spus el. „Oamenii experimentează acest sentiment în fiecare zi.”

Kurapov a avertizat că impactul unui astfel de stres ar putea avea consecințe pe tot parcursul vieții, inclusiv poate da boli cronice.

Un studiu condus de el, publicat în august 2024 în European Journal of Psychotraumatology, a arătat că 88% dintre ucrainenii chestionați au raportat o calitate a somnului proastă sau foarte proastă.

Lipsa somnului poate avea un impact semnificativ asupra performanței economice și a capacității soldaților, a declarat Wendy Troxel, specialistă senior în comportament la RAND Corporation, un think-tank american.

Cercetările RAND din 2016, co-scrise de Troxel, au arătat că lipsa somnului în rândul populației active din SUA costa economia până la 411 miliarde de dolari pe an.

În timp ce încearcă să obțină mai multe ore de somn în metrou, Slavitska analizează posibilitatea de a cumpăra o saltea pe care să o aducă în subteran, care ar fi mai confortabilă decât salteaua ei.

Retailerul danez JYSK spune că atacurile aeriene au determinat o creștere cu 25% a vânzărilor de saltele gonflabile, paturi de camping și covorașe de dormit la Kiev în trei săptămâni din iunie.

Alții iau măsuri mai extreme. Storozhuk, proprietara unei mici afaceri, care nu avea un adăpost la o distanță de trei km de casa ei, a investit peste 2.000 de dolari la începutul acestui an într-un container din oțel armat „Capsule of Life”, fabricată în Ucraina, capabilă să reziste la căderea plăcilor de beton.

Acolo se adăposteşte în fiecare noapte, împreună cu câinele ei chihuahua, Zozulia.

„Am dezvoltat multă anxietate și frică”, a spus Storozhuk. „Mi-am dat seama că, pentru a putea dormi liniștit în Ucraina, aveam nevoie de un fel de adăpost sigur.”