La o lună de la revenirea lui Trump la Casa Albă, geopolitica planetei se clatină

Se împlineşte o lună de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Cele mai surprinzătoare 30 de zile de mandat din ultima jumătate de secol. Pentru suporteri, Donald Trump nu doar că a confirmat majoritatea promisiunilor din campanie, dar le-a şi depăşit. Pentru cei care nu l-au votat, este un şoc. Şi nu vorbim doar despre simple opinii pro şi contra, ci de măsuri care afectează dramatic viaţa americanilor. Analiştii susţin că, în plan internaţional, niciun preşedinte american nu a clătinat geopolitica planetei atât de mult, după cel de-Al Doilea Război Mondial.

În plan internaţional, unul dintre marile şocuri a fost confirmarea impunerii de taxe vamale celor mai apropiaţi regionali plus Canada şi Mexic, cu care Statele Unite au chiar un tratat de liber schimb, şi Chinei

Preşedintele american a reluat relaţiile diplomatice la nivel înalt cu Rusia şi a făcut numeroase concesii diplomatice pentru o eventuală încetare a focului Ucraina, inclusiv spunând că Vladimir Putin, cităm, are toate avantajele.

Şi-a atras elogiile Israelului şi criticile acerbe în restul Orientului Mijlociu după ce a declarat explicit că palestinienii ar trebui să golească complet Gaza, care ar urma să fie transformată în zonă turistică de statele Unite.

Donald Trump a dispus redenumirea Golful Mexic în Golful Americii – şi a interzis accesul la Casa Albă a reporterilor care folosesc numele internaţional acceptat. L-a numit pe cel mai bogat om din lume, Elon Musk, la conducerea unui departament însărcinat cu economisirea a zeci de miliarde de dolari din bugetul federal.

Agenţii importante ca USAID au fost închise, mii de funcţionari au fost daţi afară, inclusiv din structuri care verificau chiar afacerile şi proiectele cu statul ale lui Elon Musk.

Preşedintele american a făcut aluzie încă din discursul său inaugural la teorii ale conspiraţiei, iar prin unul dintre primele sale ordine executive a graţiat un număr uriaş de oameni, condamnaţi pentru asaltul asupra Capitoliului în 2021, mobilizaţi atunci de Donald Trump. Care a reluat în calitate oficială sintagma repetată obsesiv de aceştia: nu deţinuţi, ci ostatici ai statului paralel.

De când s-a întors la Casa Albă, Trump a semnat circa 70 de ordine executive, o cifră fără precedent în ultimii 40 de ani. Printre ele, cel de a revoca cetăţenia obţinută automat la naşterea pe teritoriul SUA a copiilor imigranţilor ilegali – un drept consacrat de Constituţie -, închiderea mai multe agenţii guvernamentale, cel de a îndepărta din administraţie, şcoli şi sport controversatele politici de incluziune, aşa-numita ideologie DEI sau woke – pe care a invocat-o în mod surprinzător drept posibilă cauză pentru tragedia aviatice de la Washington, deşi unele dintre prevederile invocate erau în vigoare inclusiv în primul său mandat.

Ordinele executive pun presiune masiv pe puterea legislativă: teoretic sunt o măsură excepţională, la fel ca ordonanţele de urgenţă.

Republicanii controlează ambele camere ale Congresului şi practic fac tot ce spune preşedintele.

Dar partidul republican de acum este foarte diferit de cel care l-a primit pe Trump cu braţele deschise în mandatul său precedent, în 2017.

Acum, congresmenilor le e frică să-l provoace sau să-l contrazică pe preşedinte pentru a nu-şi pierde mandatul în faţa unui candidat susţinut de Trump.