7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii. La fiecare 7 secunde o femeie sau un copil moare din cauza complicațiilor din timpul sarcinii, al nașterii sau în primele săptămâni de viaţă

„Început sănătos, viitor plin de speranță” este tema sub care se desfăşoară, în 2025, Ziua mondială a sănătăţii. Sistemele de sănătate trebuie să evolueze pentru a gestiona numeroasele probleme de sănătate care afectează sănătatea mamei și a nou-născutului. Acestea nu includ doar complicațiile obstetricale directe, ci și afecțiunile psihice, bolile netransmisibile și planificarea familială.
Sănătatea mamelor și a bebelușilor este fundamentul familiilor și comunităților sănătoase, contribuind la asigurarea unui viitor plin de speranță pentru noi toți.
Ultimele date arată că aproape 300 000 de femei își pierd viața în fiecare an din cauza sarcinii sau a nașterii, în timp ce peste 2 milioane de copii mor în prima lună de viață și alte aproximativ 2 milioane se nasc morți. Aceasta înseamnă aproximativ un deces la fiecare 7 secunde.
Pe baza tendințelor actuale, un număr uimitor de 4 din 5 țări nu sunt pe cale să atingă obiectivele de îmbunătățire a supraviețuirii materne până în 2030. 1 din 3 nu va reuși să atingă obiectivele de reducere a deceselor nou-născuților.
Femeile și familiile de pretutindeni au nevoie de îngrijire de înaltă calitate care să le sprijine fizic și emoțional, înainte, în timpul și după naștere.
Raport UNICEF
Numărul de copii care au murit înainte de a împlini cinci ani a atins un minim istoric, scăzând la 4,9 milioane în 2022, potrivit celor mai recente estimări publicate astăzi de Grupul interinstituțional al Națiunilor Unite pentru estimarea mortalității copiilor (UN IGME, după denumirea în limba engleză).
„În spatele acestor cifre se ascund poveștile moașelor și ale personalului sanitar calificat care ajută mamele să nască în siguranță, ale lucrătorilor din domeniul sănătății care vaccinează și protejează copiii împotriva bolilor mortale și ale lucrătorilor comunitari din domeniul sănătății care fac vizite la domiciliu pentru a sprijini familiile și pentru a le asigura copiilor un sprijin adecvat în materie de sănătate și nutriție”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell. „După decenii de angajament din partea indivizilor, comunităților și națiunilor pentru a ajunge la copii cu servicii de sănătate eficiente, de calitate și cu costuri reduse, am demonstrat că avem cunoștințele și instrumentele necesare pentru a salva vieți.”
Raportul arată că astăzi supraviețuiesc mai mulți copii decât oricând, rata globală a mortalității în cazul copiilor sub cinci ani scăzând cu 51% din 2000. Mai multe țări cu venituri mici și medii inferioare au depășit acest declin, demonstrând că progresul este posibil atunci când resursele sunt alocate în mod suficient pentru asistența medicală primară, inclusiv pentru sănătatea și bunăstarea copiilor. De exemplu, datele arată că Cambodgia, Malawi, Mongolia și Rwanda au redus mortalitatea copiilor sub cinci ani cu peste 75% din 2000.
Dar datele arată, de asemenea, că, în ciuda acestor progrese, mai este un drum lung de parcurs pentru a pune capăt tuturor deceselor evitabile ale copiilor și tinerilor. Pe lângă cele 4,9 milioane de vieți pierdute înainte de vârsta de cinci ani – dintre care aproape jumătate au fost nou-născuți – alte 2,1 milioane de copii și tineri cu vârste cuprinse între 5 și 24 de ani și-au pierdut viețile. Cele mai multe dintre aceste decese au fost concentrate în Africa Subsahariană și în Asia de Sud.
Această pierdere tragică de vieți omenești este în primul rând urmarea unor cauze care pot fi prevenite sau tratate, cum ar fi nașterea prematură, complicațiile din timpul nașterii, pneumonia, diareea și malaria. Multe vieți ar fi putut fi salvate cu un acces mai bun la asistență medicală primară de înaltă calitate, inclusiv la intervenții esențiale, cu costuri reduse, cum ar fi vaccinările, disponibilitatea personalului medical calificat la naștere, sprijinul pentru alăptarea timpurie și continuă, precum și diagnosticarea și tratamentul bolilor copilăriei.
„Deși s-au înregistrat progrese salutate, în fiecare an, milioane de familii suferă în continuare durerea devastatoare a pierderii unui copil, adesea chiar în primele zile de la naștere”, a declarat directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Locul în care se naște un copil nu ar trebui să determine dacă acesta trăiește sau moare. Este esențial să se îmbunătățească accesul la servicii de sănătate de calitate pentru fiecare femeie și copil, inclusiv în timpul situațiilor de urgență și în zonele izolate.”
Îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate de calitate și salvarea vieților copiilor de la decese care pot fi prevenite necesită investiții în educație, locuri de muncă și condiții de muncă decente pentru lucrătorii din domeniul sănătății care oferă asistență medicală primară, inclusiv pentru lucrătorii din domeniul sănătății comunitare.
În calitate de membri de încredere ai comunității, asistenții medicali comunitari joacă un rol important în a ajunge la copiii și familiile din fiecare comunitate cu servicii de sănătate care salvează vieți, cum ar fi vaccinări, teste și medicamente pentru boli care amenință viața, dar sunt tratabile, și sprijin pentru nutriție. Aceștia ar trebui să fie integrați în sistemele de asistență medicală primară și să fie remunerați în mod echitabil, bine pregătiți și dotați cu mijloacele necesare pentru a oferi îngrijiri de cea mai înaltă calitate.
Studiile arată că decesele copiilor în țările cu cel mai mare risc ar putea scădea substanțial dacă intervențiile comunitare pentru supraviețuirea copiilor ar putea ajunge la cei care au nevoie de ele. Numai acest pachet de intervenții ar putea salva milioane de copii și ar oferi îngrijire mai aproape de casă. Pentru a îmbunătăți sănătatea și supraviețuirea copiilor, este necesară o gestionare integrată a bolilor copilăriei – în special a principalelor cauze de deces post-neonatal, a infecțiilor respiratorii acute, a diareei și a malariei.
„Raportul din acest an reprezintă un reper important care arată că mai puțini copii mor înainte de a împlini cinci ani”, a declarat Dr. Juan Pablo Uribe, Director Global pentru Sănătate, Nutriție și Populație în cadrul Băncii Mondiale și Director al Mecanismului Global de Finanțare pentru Femei, Copii și Adolescenți. „Dar acest lucru pur și simplu nu este suficient. Trebuie să accelerăm progresul cu mai multe investiții, colaborare și atenție pentru a pune capăt deceselor evitabile ale copiilor și pentru a ne onora angajamentul global. Suntem datori față de toți copiii să ne asigurăm că au acces la aceleași îngrijiri medicale și oportunități, indiferent de locul în care s-au născut.”
În timp ce cifrele globale arată semne salutare de progres, există, de asemenea, amenințări substanțiale și inegalități care pun în pericol supraviețuirea copiilor în multe părți ale lumii. Printre aceste amenințări se numără creșterea inegalității și a instabilității economice, conflicte noi și prelungite, intensificarea impactului schimbărilor climatice și consecințele COVID-19, care ar putea duce la stagnarea sau chiar la inversarea progreselor înregistrate și la pierderea continuă și inutilă a vieților copiilor. Pentru copiii născuți în cele mai sărace gospodării probabilitatea de a muri înainte de vârsta de cinci ani este de două ori mai mare decât pentru cei din cele mai bogate gospodării, în timp ce pentru copiii care trăiesc în medii fragile sau afectate de conflicte probabilitatea de a muri înainte de a împlini cinci ani este de trei ori mai mare decât pentru copiii din alte zone.
„Noile estimări arată că întărirea accesului la asistență medicală de înaltă calitate, în special în preajma nașterii, ajută la reducerea mortalității în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani”, a declarat Li Junhua, secretar general adjunct al Națiunilor Unite pentru afaceri economice și sociale. „Deși etapele de referință în reducerea mortalității infantile sunt importante pentru a urmări progresele înregistrate, ele ar trebui, de asemenea, să ne reamintească faptul că sunt necesare eforturi și investiții suplimentare pentru a reduce inegalitățile și a pune capăt deceselor care pot fi prevenite în rândul nou-născuților, copiilor și tinerilor din întreaga lume.”
În ritmul actual, 59 de țări nu vor reuși să atingă ținta ODD privind mortalitatea copiilor sub cinci ani, iar 64 de țări nu vor reuși să atingă obiectivul privind mortalitatea nou-născuților. Acest lucru înseamnă că aproximativ 35 de milioane de copii vor muri înainte de a împlini cinci ani până în 2030 – un număr de decese care va fi în mare parte suportat de familiile din Africa Subsahariană și Asia de Sud sau din țările cu venituri mici și mijlocii inferioare.
Raportul constată, de asemenea, mari lacune în ceea ce privește datele, în special în Africa Subsahariană și în Asia de Sud, unde povara mortalității este ridicată. Datele și sistemele statistice trebuie îmbunătățite pentru a urmări și monitoriza mai bine supraviețuirea și sănătatea copiilor, inclusiv indicatorii privind mortalitatea și sănătatea prin intermediul anchetelor la nivelul gospodăriilor, înregistrarea nașterilor și a deceselor prin intermediul sistemelor informatice de gestionare a sănătății și al registrelor de stare civilă și al statisticilor vitale.
Pentru România, raportul notează că, în 1990, mortalitatea în rândul copiilor sub cinci ani era de 31 de decese la 1.000 de copii născuți vii, aceasta scăzând la 7 în anul 2022. În ceea ce privește rata mortalității infantile, România înregistra, în 1990, 24 de decese la fiecare 1.000 de copii născuți vii, iar în anul 2022 se înregistrau 6 decese. Rata mortalității neonatale a fost în 1990 de 15 decese la 1.000 de copii născuți vii, în vreme ce 22 de ani mai târziu a scăzut la 3.
România, pe locul 2 în UE la mortalitate infantilă
România, aflată pe locul 2 după Bulgaria, are un deficit cronic de medici neonatologi, respectiv 40%.
Anul trecut, Salvați Copiii România a lansat campania „Camera cea mai mică” – un spațiu de doar 0,2 metri pătrați, dimensiunea unui incubator, care poate face diferența între viață și moarte pentru acești copii.
Camera cea mai mică poate fi pusă la dispoziția spitalelor care au nevoie de ea, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către Organizația Salvați Copiii.